Luni 30 ianuarie 1989
Soarele răsare la ora 7.37 și apune la 17.21. Vremea se va menține relativ caldă, cerul temporar noros, vor cădea precipitații slabe izolate (burniță sau ninsoare fulguită), mai ales în depresiuni. Maxima între minus două și plus opt grade; minimele vor fi între minus opt și plus două grade.
Dr. Vasile Tomescu, secretar al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor face, pe prima pagină a României Libere o trecere în revistă pe patru coloane a istoriei României, ca să demonstreze că există o predestinare, un spirit care acționează de-a lungul timpului, un destin glorios al poporului: „Dăltuită de milenii în pietrele Daciei, scrisă în limba și în caracterul civilizației moștenită de la romani, sancționată prin luptele și jertfele poporului născut și format în spațiul carpato-pontico-danubian, istoria românilor cunoaște astăzi cea mai cutezătoare devenire din milenarul ei trecut, adevărata împlinire spre care au năzuit strămoșii.” Este o „ascendență cutezătoare pe treptele înflorii celei mai drepte și avansate orânduri” o consacrare a tuturor capacităților creatoare ale națiunii pentru edificarea României socialiste mereu mai frumoasă și mai dinamică”, trăsături care „reprezintă esența transformărilor revoluționare săvârșite după 23 august 1944 și desăvârșite după cel de al IX-lea Congres al PCR” moment marcant al istoriei când a fost ales în fruntea partidului și a țării „strălucitul patriot și revoluționar, militant de prestigiu pentru soluționarea marilor probleme ale vieții politice internaționale, tovarășul Nicolae Ceaușescu.” Acesta a transformat fundamental istoria, țara, oamenii, planeta și de aceea din tot sufletul, toată muzica, orchestra și mai ales alămurile Uniunii compozitorilor, Vasile Tomescu îi urează la mulți ani, viață îndelungată și „sănătate.” Se vede că nu era doctor de oameni, ci de muzică. Paradoxal și nu prea acest text. Vasile Tomescu avea toate calificările posibile pentru a fi un muzicolog important (unii spun că asta a și fost). Și-a luat un doctorat la Sorbona în 1970 cu o teză despre relațiile muzicale dintre Franța și România, apoi a scris monografii despre Dimitrie Cuclin, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu și Paul Constantinescu la care se adaugă, ca trufanda, un paradoxal tratat despre Muzica daco-romană (sic!). A fost membru corespondent al Academiei de Științe Politice și Sociale și infatigabil și „greu de pensionat” redactor-șef al revistei Muzica din 1964 până în 1990.
În presa zilei este publicată concluzia la care a ajuns Comitetul miniștrilor apărării statelor participante la Tratatul de la Varșovia „Cu privire la raportul efectivelor forțelor armate și armamentelor Organizației Tratatului de la Varșovia și Alianței Nord-Atlantice în Europa și acvatoriile adiacente.” Țările participante la Tratatul de la Varșovia susțin că au o doctrină militară defensivă și că „principalul constă în evitarea războiului, încetarea cursei înarmărilor nucleare și convenționale și trecerea la dezarmarea succesivă”. Comitetul miniștrilor susține că a încercat încă din 1988 să schimbe informații cu NATO în legătură cu forțele armate și armamentele convenționale ale țărilor Tratatului de la Varșovia și NATO din Europa însă țările din NATO „nu au dat un răspuns pozitiv la această propunere și au publicat unilateral date tendențioase, bazate pe o abordare selectivă.” Pentru a risipi neînțelegerile și dezinformarea, Comitetul vrea să prezinte „într-un context mai larg” imaginea generală a raportului pontențialelor militare ale celor două alianțe poliitico-militare” și de aceea a luat decizia să publice datele „cifrice” referitoare la efectivele și cuantumul armamentului (pe tipuri) pe care le au statele din cadrul Tratatului de la Varșovia, dar și propria lor apreciere (probabil netendențioasă și neselectivă) a efectivelor și armamentului NATO din Europa. „O astfel de abordare complexă (...) este chemată (...) să concentreze atenția asupra necesității de a se imprima tratativelor un caracter mai realist chiar de la începutul acestora și a se renunța la încercările de a obține avantaje unilaterale.” Din sinteza publicată pe o întreagă pagină a României libere rezultă că raportul de cadre superioare militare este ușor în favoarea forțelor NATO (1:1,6) care stau ceva mai bine și la trupele de uscat, desant aerian și aviația de armată (1:1,2) Tot mai bine stăteau forțele aeriene NATO față cele ale Tratatului de la Varșovia (1:1,1) în vreme ce forțele maritime militare NATO din apele adiacente erau de două ori mai puternice decât ale țărilor din Tratatul de la Varșovia. La antiaeriană, trupele tratatului de la Varșovia erau mai puternice cu un raport 4 la 1. La fel și la unitățile de subordonare centrală (cercetare, transmisiuni, luptă radioelectronică, instituții militare de învățământ etc.) raportul era de 2,3 la 1 în favoarea țărilor din Tratatul de la Varșovia care conduceau și la unități și formațiuni ale serviciilor forțelor armate (1,7:1), apărare civilă teritorială (5,7:1). La armament Tratatul de la Varșovia stătea mai bine la avioane de interceptare (36 de avioane TV la un avion NATO), instalații de rachete tactice (11,8:1) etc.etc. Țările Tratatului de la Varșovia sunt disponibile să reducă „substanțial” cele mai periculoase tipuri ofensive de armament. RSR, de pildă, și-a redus „cu 5% efectivele, armamentele și cheltuielile militare încă din 1986, iar URSS a hotărât recent să reducă efectivele în următorii ani cu 500 de mii de oameni, 10 mii de tancuri, 8,5 sisteme de artilerie și 800 de avioane de luptă, incluzând retragerea din R.D.Germană, R.S.Cehoslovacă și RP Ungară a 6 divizii de tancuri.” Cu acestea fiind zise, se așteaptă la aceeași transparență și la aceeași solicitudine din partea NATO. Ministrul român al Apărării era Vasile Milea, fost șef de Mare Stat Major, cel care a comandat reprimarea Revoluției din decembrie. În locul lui, la șefia Marelui Stat Major a venit generalul Ștefan Gușă.
În Scânteia tineretului, V. Căbulea deplânge situația Pregătirii Tineretului Pentru Apărarea Patriei (PTAP), în cadrul căreia se pregăteau Gărzile Patriotice, o activitate „cu puternice valențe educativ-formative pentru dezvoltarea multilaterală a tinerei generații, pentru edificarea personalității fiecărui tânăr, pregătirea lui pentru muncă și viață.” Jurnalistul vrea să scoată în evidență „unele aspecte negative înregistrate la diferitele acțiuni și manifestări de anul trecut, neîmpliniri care pun în cauză modul de înțelegere al acestor deziderate majore din partea unor factori de organizare și acțiune. (...) Deficiențe și atitudini care umbresc o activitate benefică pentru tineret, care n-ar trebui să fie uitate și să rămână fără dezbatere, analiză și în consecință măsuri și sancțiuni.” Ar fi unele județe care tratează cu superficialitate întrecerile, prin urmare, „și rezultatele obținute la finalele pe țară sunt pe măsura eforturilor întreprinse, adică slabe, nesatisfăcătoare, sub așteptări.” Astfel că nu au fost organizate în mai multe județe concursurile de biatlon, orientare sportivă, modelism, judo, karting sau radioamatorism. Au trimis concurenți calificați doar pe hârtie la etapele ulterioare. „Rezultă că, după ce factorii principali se complac într-o activitate formală, ineficientă, nici comisiile specializate, nici colaboratorii nu desfășoară niciun fel de activitate.” Jurnalistul promite să revină cu date concrete. Cu siguranță, în ethosul patriotic naționalist-comunist, PTAP era un domeniu crucial al pregătirii tineretului pentru apărarea țării, chiar dacă România promitea să reducă efectivele militare. Cabinetul generalului Corneliu Pârcălăbescu, comandantul Gărzilor Patriotice și unul dintre apropiații cuplului prezidențial, a fost locul, după cum se spune, unde „s-a sinucis” Vasile Milea în 22 decembrie 1989.
Cartea susține formarea conștiinței socialiste, perfecționarea pregătirii profesionale a oamenilor muncii de la sate, înfăptuirea noii revoluții agrare.
Mircea Scripcă scrie în România liberă despre Luna cărții la sate. Pentru autor este evident că „ în dezvoltarea conștiinței socialiste în rândurile întregului popor, ridicarea nivelului general de cultură al oamenilor muncii la dimensiunile unei profunde cunoașteri a ideologiei, științei șiteraturii și artei, un loc de seamă îl ocupă cartea” care, în miezul unui ev aprins a devenit „ o adevărată forță socială” drept care reporterul poartă un dialog cu Petre Georgescu, director la Centrocoop, principal organizator, care dezvăluie că „Luna cărții la sate” este de fapt o parte a festivalului național „Cântarea României” și e dedicată eliberării de sub jugul fascist și celui de-al XIV-lea Congres PCR. Genericul manifestărilor este atractiv pentru cititorii de pretutindeni, mai ales pentru „muncitorii de la sate”: „Cartea în sprijinul formării conștiinței socialiste, al perfecționării pregătirii profesionale a oamenilor muncii de la sate, al înfăptuirii noii revoluții agrare.” Un moment important în calendarul acestui șirag de manifestări este „prezentarea și difuzarea lucrărilor - de o inestimabilă valoare teoretică și practică - ale tovarășului Nicolae Ceaușescu (...) editate în seria de volume România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate.” Bate la uși deschise, cărțile erau oricum prelucrate în cadrul învățământului politico-ideologic. Oricum, activiștii politici și culturali își fac datoria : cărțile care vor fi aduse în fața publicului în această perioadă, ca și în tot restul anului, sunt menite „să determine îmbogățirea și diversificarea activității politice-educative în unitățile economice, instituțiile și așezămintele culturale din mediul rural[,] asigurarea unei noi calități a muncii cu cartea, sporirea contribuției cărții la instruirea oamenilor muncii de la sate în diferite domenii, pentru a-și putea îndeplini în tot mai bune condiții sarcinile care le revin.”
La televizor emisiunea începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.25 emisiunea Să ne trăiți cât țara, iubit conducător (color) urmată, la 19.40 de documentarul Clasa muncitoare - clasa conducătoare a societății noastre (color) și, de la 20.00, Știința pentru toți (color). Fenomene naturale ale planetei. Episodul 1. Urmează la 20.25 Industria-programe prioritare, la 20.45. Tezaur folcloric în concert (color) un documentar despre India la 21.15, documentarul Din lumea capitalului, la 21.35 și, înainte de închiderea transmisiunii, un telejurnal de zece minute de la 21.50.
La teatru, printre altele, sunt reprezentații cu Ucenicul vrăjitor (Național-Sala Mare); Actorul (Amfiteatru); Culorile Veneției (Atelier); Secretul lui Marco Polo (Operetă); Cameristele (Teatrul Mic); Noapte bună, mamă (Teatrul Foarte Mic); Cum se cuceresc femeile (Teatrul evreiesc de stat); Vântură-lume (Țăndărică). La Operă e reprezentație cu Orfeu, la Sala de concerte a Radioteleviziunii este Emisiunea-concurs de muzică ușoară „Steaua fără nume” iar la Ateneu e concert al Orchestrei de cameră a medicilor.
În cinematografe rulează Muzica e viața mea; Expediția; Miracolul; Extemporal la dirigenție; Sosesc păsările călătoare; Acțiunea „Autobuzul”; Misterele Bucureștilor; Moștenire cu bucluc.
