Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 31 ianuarie 1989


Marți 31 ianuarie 1989

Soarele răsare la ora 7.36 și apune la 17.23. Vremea e caldă pentru acveastă perioadă. Cer temporar noros. Precipații slabe (burniță, ploaie și ninsoare izolat în vestul și centrul țării) Maxima, înter minus un grad și șapte grade iar minima între minus șapte și minus două. Pe alocuri ceață în vestul și centrul țării.

Pe prima pagină a României libere, Virgil Brădățeanu scrie un lung panegiric dedicat lui Ceaușescu cu titlul „Strălucită expresie a umanismului revoluționar.” Este inspirat de „personalitatea prodigioasă, de amploare epocală, proeminentă a lumii contemporane” a lui Ceaușescu în care „neamul își recunoaște cele mai de preț virtuți, își cinstește eroul menit să-i ducă la apogeu destinul. Lui, „geniului său politic (...) patria îi datorează cea mai fertilă și mai strălucită epocă din istoria sa multimilenară”, lui îi datorăm „expuneri de excepțională valoare teoretică și practică, evidențiind realizările de până acum, jalonându-le pe cele viitoare” etc.etc.etc. pe scurt, dacă nu era Congresul IX, dacă nu erau Tezele din aprilie sau „magistrala” Expunere a FDUS din noiembrie 1988, dacă nu era însuși Ceaușescu, România nu ar fi intrat în rândul țărilor civilizate. De aceea, „pentru preocuparea neobosită a conducătorului de partid și de țară, pentru ca țara să fie tot mai înfloritoare și viața oamenilor tot mai demnă și mai prosperă (...) națiunea îl iubește, îl stimează și îl admiră. Românii se mândresc să-l aibă ilustru conducător pe tovarășul Nicolae Ceaușescu și îl onorează ca Erou printre eroii patriei (...) urându-i din inimă fericire, ani mulți și rodnici în fruntea partidului” etc.etc.etc. Virgil Brădățeanu e un teatrolog cu ștate vechi în activul de partid, pliindu-și mereu știința de carte și sensibilitatea artistică după cum i-o cereau stăpânii momentului. De aceea, a scris, pe lângă opere notabile (Istoria literaturii dramatice româneşti şi a artei spectacolului în trei volume, de pildă), și multe cărți de conjunctură (Viziune şi univers în noua dramaturgie românească, 1977), ca să nu mai vorbim de mulțimea de articole propagandistice publicate, în principal în revista Teatrul, lucrări în care concesiile politice făcute în fața valorii artistice adevărate sunt pilduitoare pentru deriva morală a intelectualilor privilegiați. Brădățeanu a fost, până în 1968, vicepreședinte al Consiliului de Stat pentru Cultură și Artă, care a devenit din 1971 Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Brădățeanu a fost revocat în 1968 prin decizie a Consiliului de Miniștri iar în locul lui a venit Ion Brad. Brădățeanu a rămas simplu membru al Consiliului.

Contemporanul, revista Consiliului Culturii și Educației Socialiste, e locul de întrecere cincinală de slugărnicii poetice. Ion Gheorghe scrie în ediția apărută în finalul lunii ianuarie 1989 un poem al cărui titlu spune totul: „Acest bărbat este o izbândă”. Infatigabilul Nicolae Dragoș concepe poemul „Numele nostru propriu” (Suntem acei ce-n alte vremi am frânt/Cu spade roșii platoșa restriștii/Ce știm visa în zi cu ochii treji/Numele nostru propriu:comuniștii). Nu putea lipsi Al. Andrițoiu cu un poem intitulat inspirat „Partidul, Ceaușescu, România” (E Omul- Ceaușescu Nicolae -/ Iubit ca steagul nostru tricolor,/ Ca steagul roșu, limpede văpaie,/În zborul liber către viitor (...)/ Căci tuturor ne ești în veci mândria/Și conștiința trează, luminând:/Partidul, Ceaușescu, România,/ E tot ce-avem mai scump pe-acest pământ.) De asemenea, sunt prezenți la apel eternii Tiberiu Utan, Victor Tulbure și Nicolae Danfruntelată ( cu un emoționat poem despre anul 1965, adică despre Congresul IX și cum i-a schimbat viața de adolescent: Ni s-a spus, mi s-a spus:Avem cărți/De încredințare prin veacuri, prin noi.../Un tânăr bărbat tinerețea patriei invoca/Cu glasul celor dintotdeauna eroi). Nicolae Danfruntelată a condus în anii 1970 revistele Amfiteatru și Viața studențească. A devenit apoi, în 1980, redactor șef al revistei Luceafărul, semn că cineva acolo sus îl iubea. După Revoluție a părăsit grăbit șefia de la Luceafărul și a ajuns director la gazeta Românul și secretar de stat în guvernul Văcăroiu. Nu ultimul pe listă și nici pe pagina revistei, îl descoperim pe înlocuitorul lui Brădățeanu în Consiliul Culturii, Ion Brad, cu poezia „Ctitor de țară” care începe biblic: „În noua ctitorie de țară/El a clădit înăuntru, a clădit înafară,/ În hotarele inimii, în gândul fără hotare...” și încheie ca să nu încapă vreo îndoială: (...) meșterii-l urmează în zidire/Că și se vede fruntea-n omenire./ Ni-i mare țara prin cârmaciul ei, Cu piscuri ninse veșnic de idei.” E clar de ce i-a luat fotoliul lui Brădățeanu.

Câteva pagini mai încolo, Călin Căliman își dovedește competența de critic de cinema scriind despre omniprezentul film Cu poporul - pentru popor realizat de Gheorghe Vitanidis în colaborare cu Pantelie Tuțuleasa și un comentariu de Nicolae Dragoș (laureat al Academiei, redactor șef adjunct la Scânteia și submediocru poet de curte, îndrăgit de Cabinetul 2), un film ale cărui „pagini cinematografice” „alcătuiesc un impresionant album în imagini al devenirilor fără seamănă obținute de poporul nostru în anii de după cel de-al IX-lea Congres al partidului” când, după cum spune comentariul lui Nicolae Dragoș, România a devenit „țara ale cărei epocale deveniri le-a gândit cu clarviziune partidul comunist. Este țara la a cărei edificare, cu înțelepciune, clarviziune politică și pilduitoare faptă revoluționară, a chemat și cheamă marele fiu al partidului și al poporului, tovarășul Nicolae Ceaușescu (...)” Dar ce conține filmul? În principal „numeroase argumente care atestă preocuparea constantă a partidului, concepția creatoare a secretarului său general (...) pentru a făuri un atotcuprinzător, eficient și original sistem de afirmare a democrației. Înfăptuirile industriei, realizările economiei românești, ale agriculturii noastre socialiste, uriașul program de construcții social-culturale, afirmarea plenară a tineretului în toate domeniile de activitate, vocația de pace a poporului român.” Concluzia? Filmul este „un impresionant și reprezentativ portret de țară: portretul României contemporane. (..) O Patrie, un Partid, un Popor! aceste cuvinte-efigie ale filmului exprimă un luminos adevăr al prezentului: unitatea indestructibilă dintre partid și popor(...)”

Întreg activul de partid, întreaga administrație centrală și locală din țară se întrec să-i țină de urât lui Ceaușescu, preamărindu-l pe cel care și-a sacrificat tinerețea revoluționară pentru „libertate și dreptate socială și națională” cum scrie Comitetul județean PCR din Alba în telegrama trimisă pe adresa lui Ceaușescu, identică în linii mari cu celelalte zeci de telegrame publicate în paginile ziarelor. Județele și organizațiile profesionale și obștești își prezintă pe rând ofrandele retorice, iar marea întrecere socialistă capătă noi și noi înțelesuri: se luptă cu toții să acumuleze toate poncifele existente ba chiar să imagineze (cu prudență, e drept) altele noi. Iată ce-i transmite Comitetul județean Teleorman mărețului conducător: „Dedicată, din fragedă tinerețe, împlinirii celor mai legitime aspirații de dreptate și libertate ale celor ce muncesc, neobosita dumneavoastră activitate desfășurată la cele mai înalte cote ale dăruirii revoluționare, a deschis patriei calea unor înfăpturi materiale și spirituale fără precedent în istorie, a unei largi și prestigioase afirmă în viața politică internațională.” Uniunea Națională a CAP-urilor îi scrie „în numele milioanelor de țărani cooperatori, mecanizatori, specialiști” adesându-i urări de bine și sănătate „cu prilejul glorioasei aniversări a zilei de naștere” anunțându-l că „glorioase expunere din 28 noiembrie 1988 (...) se va întipări în istoria devenirii noastre ca un luminos moment de răscruce și de referință.” Ministerul industriei chimice și petrochimice (fieful Primei Tovarășe a țării) îi transmite că sunt „profund recunoscători pentru contribuția inestimabilă pe care o aveți la crearea și consolidarea chimiei și petrochimiei românești, pentru indicațiile de mare valoare ce le primim permanent din partea dumneavoastră” etc.etc.etc. fără a uitat să pomenească și ei „magistrala” Expunere din noiembrie trecut. În fine Comitetul foștilor luptători și veteranilor de război împotriva fascismului îi scrie: Excepționala dumneavoastră personalitate, întruchipând virtuțile cele mai alese ale poporului român - înțelepciunea întemeiată pe clarviziunea științifică și cutezanța revoluționară” etc.etc.etc.„au ridicat pe cele mai înalte trepte ale consacrării istorice modelul comunist de muncă și de viață (...)”

Consiliile județene sau locale erau interfața partidului cu oamenii. Ștefan Cochinaru scrie pe prima pagină a Scânteii că Legătura cu masele stă la baza creșterii calității și eficienței activității consiliilor populare. El spune că acesta este un efect al sistemului de democrație muncitoresc-revoluționară „care asigură un larg cadru de participare directă a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor la făurirea noului destin al patriei.” Consiliile populare sunt o verigă importantă în acest proces și activitatea lor „trebuie să se concentreze spre înfăptuirea programelor de dezvoltarea economico-socială în progil teritorial, a fiecărei localități, a fiecărui județ, pentru aplicarea fermă a principiilor autoconducerii, autoaprovizionării, autogestiunii economico-financiare, a autogospodăririi.”

La televiziune la ora 19.20, după Telejurnal, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. Apoi la 19.40, Industria - programe prioritare. La 20.00 Teatru TV (color) „Regăsire” de Corina Firuță. Premieră TV. Cu Dan Condurache, Carmen Galin, Mirela Gorea, Ion Marinescu etc. După teatru, la 21.30, urmează Idei în acțiune (color) Rezultatele - criteriu de apreciere a activității politico-ideologice. În fine, Telejurnalul la 21.50 și închiderea programului la 22.00.

La Operă e reprezentație cu Carmen, la Operetă - Mamzelle Nitouche. La teatru joacă Harap Alb (Național-Sala Mare), Contrabasul (Amfiteatru), Faleza (Atelier), A treia țeapă (Bulandra), Micul infern (Nottara), Iarna când au murit cangurii (Giulești), Dragoste la prima vedere (C.Tănase).

La cinema rulează Chirița în Iași, Muzica e viața mea, Oricare fată iubește un băiat, Extemporal la dirigenție, Zece negri mititei, Călătorie peste mări

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG