Dacă ați întreba un politician bulgar cine este de vină pentru criza politică actuală, în contextul în care țara se confruntă cu cea de-a șaptea rundă de alegeri din ultimii trei ani, cel mai probabil toți ar arunca vina pe Delian Peevski.
În ciuda faptului că este cel mai puternic oligarh din Bulgaria și unul dintre cei mai importanți politicieni din această țară, el este aproape o enigmă.
În afară de câteva hoteluri pe care se zvonește că le frecventează, nimeni nu știe unde locuiește. Bărbatul în vârstă de 44 de ani e rareori văzut pe stradă - preferă să meargă la Parlament într-un convoi de SUV-uri blindate negre, flancat de zeci de gărzi de corp.
Oligarhul a acționat ani de zile mai degrabă în spatele scenei. Ajutat de controlul pe care îl are asupra ziarelor și asupra celei mai mari părți a rețelei de distribuție media, Peevski exercită o influență incredibilă asupra opiniei publice.
În 2018, organizația Reporteri fără Frontiere, cu sediul la Paris, a declarat că Peevski întruchipează „corupția și coluziunea dintre mass-media, politicieni și oligarhi”.
Sunt acuzații pe care Peevski le neagă, afirmând că adversarii săi interni fac presiuni asupra grupurilor internaționale pentru drepturile omului pentru a-l include în rapoartele lor.
Peevski exercită o influență semnificativă asupra personalităților și instituțiilor politice. Începând din 2009, a fost deputat - cu unele pauze - în parlamentul bulgar și a deținut diverse funcții în aparatul de stat, inclusiv cea de șef al agenției bulgare de contrainformații.
Agitație politică
În 2023, magnatul media a intrat în lumina reflectoarelor, participând în mod regulat la lucrările Parlamentului bulgar și vorbind cu presa.
Până la începutul anului 2024, a ajuns președinte al Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, un partid care a reprezentat în mod tradițional minoritățile etnice turce și musulmane din Bulgaria.
În iunie, el a dus partidul pe locul al doilea la alegerile parlamentare, câștigând 47 din cele 240 de locuri.
Pe măsură ce steaua politică a lui Peevski creștea, Bulgaria intra într-o perioadă de turbulențe politice fără precedent în perioada postcomunistă.
Timp de 12 ani, din 2009 până în 2021, partidul de centru-dreapta GERB, condus de Boyko Borisov, a fost un pilon de bază al politicii bulgare și a guvernat aproape fără întreruperi.
După 2021, au avut loc șase alegeri parlamentare consecutive. GERB a câștigat patru dintre acestea, dar nu a reușit să formeze vreun guvern.
Pentru un bulgar obișnuit, Peevski reprezintă lumea întunecată a corupției și a crimei organizate, despre care mulți cred că a capturat statul. Este probabil unul dintre politicienii cu cea mai mică încredere din țară. Într-un sondaj recent, doar 2% dintre bulgari au declarat că au încredere în el.
În temeiul Legii Magnițki, Statele Unite i-au impus sancțiuni lui Peevski, pe care l-au acuzat de corupție și trafic de influență pentru „a se proteja de controlul public și a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor-cheie”.
Regatul Unit a impus, de asemenea, sancțiuni, afirmând că Peevski a fost „implicat în încercări de a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor-cheie din societatea bulgară prin mită și prin utilizarea imperiului său mediatic”.
El a luat măsuri pentru a contesta în mod legal sancțiunile internaționale și a respins în permanență acuzațiile formulate împotriva sa. A depus o acțiune în justiție în SUA pentru a obține ridicarea sancțiunilor, susținând că acuzațiile au fost motivate politic și lipsite de fundament.
Un partener „toxic”
Din cauza reputației sale negative, mulți politicieni bulgari refuză acum să lucreze cu el. Pentru ei, Peevski este „toxic”, spune Dimitar Bechev, lector la Oxford School of Global and Area Studies și senior fellow la Carnegie Europe, un think tank cu sediul la Bruxelles.
Hristo Ivanov, unul dintre liderii coaliției reformiste pro-occidentale Continuăm schimbarea - Bulgaria democratică (PP-DB), a declarat pentru serviciul bulgar al RFE/RL, pe 30 iulie, că „problema fundamentală a Bulgariei este «statul capturat», care în ultimii ani a fost cel mai bine personificat de Peevski”.
Mulți politicieni bulgari încep acum să realizeze că orice asociere cu magnatul media îi poate face să piardă voturi.
Coaliția PP-DB a putut vedea consecințele scurtului său parteneriat, din iunie 2023 și aprilie 2024, cu partidul DPS al lui Peevski la ultimele alegeri parlamentare din Bulgaria, cele din luna iunie, când votanții săi au abandonat în masă la urne.
De asemenea, GERB, care a colaborat public și îndeaproape cu Peevski, a continuat să piardă votanți.
Reforme ezitante
Politicienii bulgari l-au mai acuzat pe Delian Peevski că punea constant bețe în roate reformelor.
Atunci când coaliția șubredă formată din cele mai mari două partide politice din Bulgaria la acea vreme, GERB și PP-DB, a condus țara, în 2023-2024, ambele partide au promis să sprijine ajutorul militar acordat Ucrainei, să adopte moneda euro și să introducă Bulgaria pe deplin în zona fără frontiere Schengen.
PP-DB, mai reformator, a propus și măsuri care ar fi redus puterea procurorului general și ar fi curățat serviciile de securitate de influența rusă, insistând asupra unui calendar precis pentru finalizarea acestora.
Din cauză că GERB a întârziat reformele propuse, guvernul de coaliție s-a destrămat, în martie.
Într-un interviu acordat în aprilie serviciului bulgar al RFE/RL, Nikolai Denkov, unul dintre prim-miniștrii rotativi ai coaliției, l-a acuzat pe Peevski că a exercitat presiuni asupra GERB și a liderului Borisov pentru a deraia discuțiile dintre cei doi parteneri de coaliție.
Fostul prim-ministru a acuzat că Peevski se temea de reforme și a avut o influență nejustificată asupra lui Borisov.
„Am văzut cu ochii mei.... Mergem la întâlnire, iar Peevski stă lângă Borisov”, a spus el. „Și, de fapt, în timpul acelor luni, 80% din timp, conversația era cu Peevski, nu cu Borisov”.
După ultimele alegeri din iunie, inclusiv Borisov s-a distanțat de Peevski. Având în vedere că GERB a câștigat alegerile, iar DPS s-a clasat pe locul al doilea, cele două partide ar fi putut forma un guvern cu sprijinul câtorva deputați independenți. Dar Borisov a declarat de mai multe ori că nu dorește să guverneze doar cu DPS-ul condus de Peevski.
Divizarea partidului
Cu toate acestea, viitoarele alegeri parlamentare, programate în octombrie, ar putea fi un punct de cotitură, în mare parte ca urmare a unei diviziuni profunde în partidul DPS al lui Delian Peevski.
După ce a devenit președinte al DPS, Peevski a început să epureze partidul de membrii apropiați de Ahmed Dogan, liderul de lungă durată al partidului și acum președinte de onoare. Această facțiune ripostează acum, Dogan și membrii de bază ai partidului cerând demisia lui Peevski.
Ca urmare a divizării partidului, analiștii consideră că Peevski ar putea fie să nu mai intre în următorul parlament, fie să aibă susținererea unui număr mult mai mic de parlamentari.
Alte partide au discutat deja posibilitatea izolării lui Peevski după alegerile din octombrie.
„Trebuie să acceptăm că vom lucra cu cei care sunt împotriva lui Peevski în DPS”, a declarat Hristo Ivanov. „Pentru prima dată [trebuie să fim] inteligenți din punct de vedere tactic și, atunci când se deschide fereastra [pentru acest lucru], să eliminăm ultima [întruchipare] a statului corupt”, a mai spus liderul coaliției PP-DB.
Instabilitatea și inerția vin, de asemenea, într-un moment în care Bulgaria, cea mai săracă și mai coruptă țară din UE, este din ce în ce mai izolată și pierde teren în blocul comunitar.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, așteaptă de săptămâni întregi ca Bulgaria să propună un comisar european, însă, din cauza tulburărilor politice, Sofia nu ar fi luat încă o decizie cu privire la candidat.
În timp ce UE a aprobat un plan economic în valoare de 6 miliarde de euro, este puțin probabil ca Bulgaria să primească cea mai mare parte din acești bani până când nu va realiza reformele impuse de UE, inclusiv măsurile anticorupție.
Este posibil ca inerția politică a Bulgariei să fi afectat, de asemenea, securitatea sa regională, având în vedere că războiul din Ucraina este chiar peste Marea Neagră.
Sofia nu este implicată activ în discuțiile privind securitatea regională și „lovește sub categoria sa de greutate”, spune Matthew Boyce, senior fellow la Institutul Hudson din Washington și fost secretar de stat adjunct adjunct al SUA.
„Dacă țara nu reușește să iasă din acest impas [politic], acest lucru va lărgi și mai mult accesul pentru țări precum Rusia, care ar dori să aibă influență într-un stat membru al UE și NATO”, avertizează Vessela Tcherneva, director adjunct al Consiliului European pentru Relații Externe.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
