46% dintre români cred că UE merge în direcția bună, cu zece procente mai mult decât acum doi ani, potrivit unui sondaj INSCOP, comandat de Fundația Konrad Adenauer. În schimb, aproape trei sferturi dintre votanți spun că România merge într-o direcție greșită, cu peste zece procente mai mult decât în 2017. Altfel spus, cu cât lucrurile sunt mai complicate în interior, cu atât speranța românilor se îndreaptă mai mult în exterior. Această formulă a vaselor comunicate funcționează deocamdată în favoarea europenismului. În același timp, naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru România de aproape jumătate dintre români, aceeași jumătate care declară că nu are încredere în străinii care critică țara, conform unui sondaj IMAS, dat publicității acum o lună. Tendința spre extremism crește atât pe fondul discursului anti-occidental cultivat de liderii coaliției de guvernare, cât și, cumva, simultan cu mișcările similare care au loc în alte state foste comuniste, cum ar fi Ungaria sau Polonia.
Încrederea românilor în NATO a scăzut sub 50%, pe măsură ce Rusia a devenit mai agresivă. Urmărind cercetările sociologice succesive, se poate vedea această scădere a entuziasmului atlantist. Pe de altă parte, o cercetare făcută de Institutul american Pew în 2017 sugera că Grecia, Bulgaria și România sunt singurele state al Uniunii Europene în care sunt majoritari cei care cred că este nevoie de o Rusie puternică pentru a contracara influența Occidentului.
Echilibrul percepțiilor Est-Vest este din ce în ce mai fragil, în vreme ce liderii puterii de la București sunt destul de timizi față de Rusia și dezinteresați de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Pe acest fond, în care România pare dezangajată în politica ei euro-atlantistă, Eurostat a constatat că peste 50% dintre români au o părere bună despre Rusia.
