De altfel, gradul mare de contagiozitate (un virus cu până la 70% mai transmisibil) a făcut ca Regatul Unit să fie izolat de multe state europene, iar în interior să fie impuse măsuri restrictive dure.
În România însă se dezbate dacă ar trebui sau nu redeschise școlile, iar subiectul a ajuns inclusiv în coaliția de guvernare.
„Eu voi susține și voi argumenta pentru o astfel de decizie, dar deocamdată nu am discutat când și în ce condiții. Dar cred că nu putem pierde un an școlar, mai ales când e vorba de copii mici, de școala primară, fiindcă nu se poate fără contact permanent direct cu pedagogi, cu învățători”, a transmis deja liderul UMDR, Kelemen Hunor.
Europa Liberă l-a întrebat pe doctorul Emilian Imbri, managerul Institutului Victor Babeș din București, despre posibilele consecințe ale mutației noului coronavirus asupra copiilor și despre decuplarea societății din România de evoluția globală a pandemiei.
Emilian Imbri: Despre redeschiderea școlilor trebuie să vorbim când suntem siguri. Deocamdată vorbim, sigur, despre anunțuri făcute de oameni instruiți. Dar nu știm clar. Vă dau un exemplu, apropo de vaccinare. Se pot vaccina femeile însărcinate? Răspunsul oficial este că deocamdată nu se cunosc date, astfel încât cineva să poată spune Da sau Nu. Vaccinarea se face în funcție de situație. De care situație? Nimeni nu știe. Este acceași situație cu tuplina nou descoperită în Marea Britanie. Se crede că ar fi la fel de vulnerabili și copiii. Ar fi. Nu știm încă.
Europa Liberă: Cât de îngrijorați ar trebui să fim de această mutație?
Emilian Imbri: Doar faptul că este o nouă tulpină, o mutație, este suficient de grav. Faptul că poate fi depistată cu testele existente și cu reactivii pe care îi avem la îndemână este încă bine. Un semn că ar putea răspunde la același tip de vaccin. Dar deocamdată sunt doar supoziții pe care virusologii și cercetătorii ar trebui să le lămurească foarte repede. Dacă statele iau măsuri ferme, s-ar putea izola acolo unde a fost descoperită această mutație.
Europa Liberă: Există însă și teoria că Marea Britanie a reacționat târziu și că răspunsul țărilor europene a fost, de asemenea, tardiv.
Emilian Imbri: Așa s-a întâmplat și cu China. Însă nu putem spune încă dacă s-au închis granițele suficient de repede. Situația lor geografică este avantajoasă pentru cineva care vrea să se izoleze. Gândiți-vă însă numai la câte avioane au decolat de acolo, înainte de a ști despre mutație.
Europa Liberă: Citeam că virusul gripal obișnuit ar avea nevoie de 5-7 ani de mutații pentru a se camufla sau transforma, astfel încât să scape de răspunsul imunitar al organismului. Aceste ipoteze mai sunt valabile cu noul coronavirus?
Virusul e foarte expresiv și își schimbă extrem de rapid mimica
Emilian Imbri: M-am sfătuit și eu cu colegii . Sunt altfel de viruși. Vorbim de o familie de virusuri pentru care niciodată nu s-a făcut un vaccin. Este pentru prima oară când pentru un virus din familia corona se realizează un vaccin. Virusul are o foarte mare mobilitate și o mimică aparte. Este foarte expresiv și își schimbă extrem de rapid mimica. Faptul că deja ne amenință o rudă, să spunem, cu o altă fizionomie, e o dovadă clară. Dorința virusului de a ne uimi e clar că nu este în favoarea noastră.
Europa Liberă: Global, foarte mulți specialiști fac apel către țări să pună repede la punct baze de date naționale care să coreleze în timp real informații genetice, din teritoriu. Cât de realist e un asemenea proiect, mai ales în România?
Emilian Imbri: Eu cred că se vor pune la punct, pentru că vorbim de unele state cu o tehnologie și cu un avans în ceea ce privește rapiditatea informației. Cred că se va realiza. În România, venim din urmă, totuși. Avem IT-iști. Dar ne trebuie mai mult acces la tehnologie de vârf. Oameni care să înțeleagă tehnologia pe care o avem.
Europa Liberă: Cum vi se pare acum atmosfera din România? Impresia e de decuplare.
Emilian Imbri: Oboseala. Oboseala de a auzi același lucru și de a nu se întâmpla nimic pe măsură. Oboseala de a auzi despre un dezastru și despre un virus mai tare ca un crocodil. Și cei care nu văd crocodilul cu ochii lor încep să obosească și să devină neîncrezători. Alimentați, bineînțeles, și de cei care dezinformează și minimalizează pericolele. Și de cei care au trecut prin boală și au avut forme ușoare. Ei transmit mai departe ideea că este vorba de o nimica toată. Așa că lumea a început să nu mai bage de seamă și să zică “domnule, dar noi când ne mai și distrăm? Când ne mai trăim bucățica de viață pe care o avem?”
Europa Liberă: Ne distrăm de Revelion, v-ar răspunde mulți. Sunteți îngrijorat de petrecerile de la final de an?
Emilian Imbri: Îngrijorați cu adevărat trebuie să fie cei care nimeresc în zone unde vor sta la un loc și cei cărora le pasă, dar și cei cărora nu le pasă. Aici e dezastrul. Imaginați-vă zece persoane care se duc să se odihnească într-un hotel la munte și au surpiza să se întâlnească cu alte zece persoane, care vor petrece sportiv. Mai cu fără mască, mai cu horă și dansuri. Riscul pentru cei care se protejează este mai mare. Degeaba încearcă organizatorii să protejeze. E suficient să apară o persoană fără mască și se duce totul de râpă.
Europa Liberă: Atunci va crește iar numărul de cazuri?
Emilian Imbri: Cu siguranță.
Europa Liberă: Secțiile de Terapie Intensivă și spitalele mai pot duce încă o creștere a numărului de îmbolnăviri?
Emilian Imbri: Cu greu. Și pregătim locuri suplimentare tocmai pentru că ne așteptăm să se întâmple.
Europa Liberă: Cum va arăta „bătălia” dintre cei care vor să se vaccineze și conspiraționiști? Și câți din cei care se înfățișează public relaxați sunt, în realitate, speriați?
Emilian Imbri: Câți nu intră într-o cabină de vot spunând că vor vota cu cineva, ca apoi să pună ștampila pe un alt partid? Așa ceva se întâmplă și aici. Poți să „faci pe nebunul” și încerci să pari interesant dacă spui că nu te vaccinezi. Și undeva în spate să te duci să o faci, pentru că ai părinți în vârstă. Numărul persoanelor care acreditează astfel de teorii e totuși mic.
Europa Liberă: Inclusiv în rândul personalului medical? Pentru că și acolo sunt oameni care susțin că vor refuza vaccinarea.
Emilian Imbri: O fac în cunoștință de cauză. Termenul este un pic impropriu. Nu refuză vaccinarea, ci nu se vaccinează. Pentru că au motive foarte clare și sunt majoritatea cadre medicale. De exemplu, nu te duci să te vaccinezi dacă ai trecut prin boală și ai anticorpi care să-ți asigure următoarele luni de liniște. În astfel de situații, ce rost are să-i iei vaccinul unuia care ar trebui să-l facă? Iarăși, nu te duci să faci vaccinul dacă ai contraindicații. Dacă nu poți să-ți administrezi orice formă de vaccin, nu doar vaccinul respectiv. Mai fac o observație pentru finalul de an: oamenii nu se mai duc să se testeze. Se gândesc "dacă tot duc virusul pe picioare, cum să ratez sarmalele, cârnații și niște țuică fiartă?”
