Suma totală cheltuită în campanie va fi de aproape trei ori mai mare decât cea din 2016, potrivit rapoartelor Autorității Electorale Permanente. Candidații marilor partide pentru funcția de președinte al Consiliului Județean au adus în campania electorală, din resurse proprii sau împrumuturi, peste 14.3 milioane de lei (aproape 3 milioane de euro). Donațiile au fost însă extrem de reduse. PNL și PSD au adunat cele mai mari sume de la candidații lor, care speră că își vor recupera sumele băgate în campanie de la bugetul de stat.
Dacă am face comparația cu alegerile prezidențiale, se poate observa o implicare financiară mai mare din partea candidaților. Spre exemplu, Klaus Iohannis sau Viorica Dăncilă nu au contribuit cu vreun leu din resursele proprii în campania prezidențială. Sumele necesare au venit în noiembrie 2019 din subvenția primită de PNL și PSD de la bugetul de stat.
Subvenția va juca un rol important și în alegerile locale din 2020, dar candidații nu au mizat totul pe o singură sursă de venit. În primele trei săptămâni de campanie electorală, s-au înregistrat la nivel național contribuții ale competitorilor electorali de peste 122 de milioane de lei (aproape 25 de milioane de euro). Contribuțiile reprezintă sumele de bani ale candidaților, din surse proprii, împrumuturi sau donații.
„Contribuțiile au fost peste 50 de milioane de lei la alegerile locale din 2016, conform rapoartelor de la AEP. Anul acesta, în fiecare săptămână de campanie, cheltuielile au crescut cu aproape 40 de milioane de lei, au crescut din 40 în 40. E interesant pentru un an în care avem și COVID-19, economia a scăzut, avem o campanie foarte bogată. Nu mai sunt evenimente ca pe vremuri, campania online nu costă foarte mult, cu toate acestea avem sume foarte mari. Vom vedea după ce AEP verifică aceste cheltuieli, în acest moment nu putem să știm pe ce s-au dus banii”, a declarat Septimius Pârvu.
Coordonatorul de proiecte de la Expert Forum crede că o problemă majoră în campania electorală a reprezentat-o campania electorală mascată, plătită din banii primăriilor.
„A fost un abuz de resurse în cazul Primăriei Generale, dar și în cazul altor primării, a fost evident că s-au folosit de banii instituției pentru a-și face reclamă, nu a fost nevoie de bani în plus de campanie. S-au făcut achiziții pentru publicitate cu puțin timp înainte de campanie. Acest gen de comportament generează inegalități mari, iar CNA nu prea are ce să facă, iar AEP controlează la sfârșitul campaniei, nu prea mai contează. Cred că trebuie schimbată legea să nu mai permitem unor competitori să abuzeze de resursele publice”, a subliniat expertul electoral.
- Partidele care obțin cel puțin 3% din totalul voturilor valabil exprimate, după însumarea voturilor exprimate, și care au îndeplinit condițiile legale au dreptul de a obține rambursarea cheltuielilor electorale efectuate atât la nivel local, cât și central.
Bani mulți pentru șefia Consiliilor Județene
Bătălia pentru funcția de președinte al Consiliului Județean se observă și din modul în care partidele și candidații au tratat-o din punct de vedere al resurselor financiare. În multe județe, candidații au venit „de acasă” cu o contribuție de aproape 100.000 de euro.
Europa Liberă a făcut o analiză a contribuțiilor din principalele partide în competiția pentru funcția de președinte al Consiliului Județean. Pe primul loc se situează PNL, urmat de PSD, pe locul al treilea este PMP, în timp ce USR-PLUS este la mare distanță din punctul de vedere al contribuțiilor față de primele două partide.
Candidații Pro România nu au venit cu contribuții proprii în bătălia pentru șefia Consiliilor Județene. PNL și PSD au șansele cele mai mari pentru a obține mandatele de președinte de Consiliu Județean, cu excepția zonelor dominate de UDMR. Datele prezentate reprezintă contribuțiile declarate până la 18 septembrie, nu sunt finale.
PNL și PSD au sărit de pragul de un milion de euro din contribuții.
Contribuții candidați pentru șefia Consiliului Județean
- PNL
Bani din venituri proprii – 3.412.000 lei
Împrumuturi – 2.298.000 lei
Donații: 53.000 lei
Total: 5.763.000 lei
Bani din veniturile proprii – 2.867.978 lei
Împrumuturi – 2.168.833 lei
Total: 5.036.811 lei
- USR
Bani din venituri proprii: 515.560 lei
Împrumuturi: 762.436 lei
Total: 1.277.996 lei
- PMP
Bani din venituri proprii – 1.562.789 lei
Împrumuturi: 716.000 lei
Total: 2.278.789 de lei
Cine a contribuit cu cei mai mulți bani
Plafonul maxim al contribuțiilor permis de lege pentru un candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean a fost de 446.000 de lei. El a fost atins rapid de unii competitori de la PSD și PNL și nu a fost atins de vreun candidat al USR-PLUS. Doar doi candidați PMP au reușit să contribuie cu plafonul maxim: Teodor Peter, în Sălaj, și Cristian Lungu – Cluj.
Spre exemplu, într-un județ în care nu are multe șanse de reușită la șefia Consiliului Județean, candidatul PSD a contribuit cu 3.900 de lei.
Cea mai mare contribuție în dreptul unui candidat USR-PUS pentru funcția de președinte de Consiliu Județean este în județul Vaslui. Mihai Cătălin Botez, cel care îl concurează pe Dumitru Buzatu, a contribuit din venituri proprii cu 185.000 de lei și s-a împrumutat 15.000 de lei. Pentru campania electorală din județul Timiș, Alin Cristian Moș s-a împrumutat 120.000 de lei
Gabriela Firea și Traian Băsescu nu au avut nici ei vreo contribuție financiară în campania de la locale. În schimb, Călin Popescu Tăriceanu a adus din veniturile proprii 100.000 de lei.
Partidul Social Democrat - top contributori pentru CJ
- Felix Stroe – CJ Constanța – 446.000 de lei – venituri proprii
- Vasile Cosmin – CJ Dolj – 446.000 de lei – împrumut
- Ionel Arsene – CJ Neamț – 3.078 de lei, venit propriu – 440.322 de lei împrumut
- Gliga Dumitrița – CJ Mureș – 320.000 de lei – împrumuturi
- Pavel Marian – CJ Ialomița – 280.000 de lei – împrumuturi
- Horia Teodorescu – CJ Tulcea – 240.000 de lei – venituri proprii
Partidul Național Liberal - top contributori pentru CJ
- Thuma Hubert – CJ Ilfov – 446.000 de lei – împrumut
- David Nicolae – CJ Hunedoara – 446.000 de lei – venituri proprii
- Romeo Dunca – CJ Caraș Severin – 446.000 de lei – venituri proprii
- Iulian Dumitrescu – CJ Prahova – 440.000 de lei – venituri proprii
- Mihai Lupu – CJ Constanța – 446.000 de lei – venituri proprii
- Barbu Valentin – CJ Călărași – 367.000 de lei – împrumut
Expert Forum: Nereguli între contribuții și veniturile declarate
Expert Forum a descoperit mai multe cazuri în care există candidați la alegerile locale care au contribuit cu sume mai mari decât venitul din ultimul an.
„Știrb Radu Marcel, candidat PMP pentru Consiliul Județean Sălaj care câștigă 26.400 pe an, lucrează la Poșta Română, și a adus în campanie 223.000 de lei din contribuții proprii. La Consiliul General, avem unul dintre cei mai mari contributori, Marian Ienăchescu, tot la PMP, care a adus 240.000 de lei, deși veniturile anuale abia îi depășesc 100.000 de lei. Avem un candidat la Consiliul General al Municipiului București, Gabriel Rădulescu, care a adus 250.000 de lei deși câștigă 20.000 de lei pe an din arenda unui teren. Sigur sunt mult mai multe exemple. Sunt 256.000 de candidaturi, noi am trimis la Agenția de Integritate Raportul nostru”, a declarat Septimius Pârbu pentru Europa Liberă.
Ce subvenție au încasat partidele în luna septembrie
În timpul campaniei electorale, partidele au încasat cea mai mare subvenție din acest an. Acest lucru s-a întâmplat deoarece în lunile de vară partidele nu au primit sumele cuvenite lunar, ci mai puțin.În luna septembrie, conturile partidelor s-au umplut masiv, peste 57,2 de milioane de lei. Subvenția poată să fie folosită în campania pentru alegerile locale, dar într-un anumit procent.
PSD va trebui să primească în 2020 peste 85 de milioane de lei, dar repartiția sumelor nu este egală, dacă urmărim distribuția banilor de la bugetul de stat pe fiecare lună. Situația repartizării inegale pe luni o regăsim în fiecare an. Sumele primite în luna septembrie nu vor fi primite și în luna octombrie. Media lunară a subvenției PSD este de șapte milioane de lei, iar cea a PNL, de aproape 4 milioane de lei.
Subvenția partidelor se acordă în funcție de numărul de parlamentari raportat la Autoritatea Electorală Permanentă la 31 decembrie 2019.
Subvenție partide
- Partidul Social Democrat - 28.614.798,63
- Partidul Național Liberal- 15.882.737,13
- Uniunea Salvați România - 4.240.642,59
- Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - 3.471.490,71
- Partidul Mișcarea Populară - 1.908.289,16
- Partidul PRO România - 2.650.401,62
- Partidul Forța Națională - 424.064,26
Facebook Forum