Linkuri accesibilitate

Cătălin Gherghe, antrenorul olimpicilor la matematică: Rezultatul din 2022 este „aproape o minune”


Profesorul universitar Cătălin Gherghe coordonează lotul olimpic de matematică. Acesta a obținut, în 2022, locul 5 pe națiuni.

Profesorul universitar Cătălin Gherghe, coordonatorul lotului național de matematică, care a obținut în acest an cel mai bun rezultat din ultimii 25 de ani, vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre ce înseamnă pregătirea olimpicilor și despre cum ar trebui predată matematica.

Prodecan al Facultății de Matematică de la Universitatea din București, Cătălin Gherghe a făcut parte în ultimii ani din echipa de profesori care a coordonat elevii cu rezultate strălucite la matematică.

Matematicianul spune că olimpicii care ajung să câștige medalii sunt dotați cu o inteligență nativă, care îi ajută să obțină performanțe. Profesorul adaugă că pandemia a fost un dezastru pentru școală în general, dar un „lucru bun” pentru olimpici, care au avut mai mult timp pentru pregătirea individuală.

Cătălin Gherghe declară că cinci din șase elevi provin de la ICHB, liceul privat din București, dar lucrurile s-ar putea schimba dacă Ministerul Educației ar crea centre de excelență în mai multe zone .

Profesorul susține că rezultatul din acest an este „aproape o minune”, ținând cont că multe țări care participă la olimpiada de matematică investesc sume mari de bani în pregătirea elevilor și profesorilor.

În ultima vreme mai mulți absolvenți de matematică aleg să devină profesori, însă pregătirea lor rămâne o problemă, adaugă el.

Facultatea de Matematică a revizuit programa din anul I de studiu pentru a suplini lipsurile de la liceu și a înființat un masterat prin care absolvenții de matematică învață să predea această materie.

Profesorul universitar spune că schimbarea bacalaureatului, așa cum arată noile propuneri de lege puse în dezbatere publică, nu e de bun augur.

„Lumea nu a înțeles ceva: matematica este în sine o competență. Matematica nu o faci să îl înveți pe copil o anumită teoremă, mulți zic că n-o să îi folosească la nimic să învețe 'teorema asta'. Da, poate nu o să folosească vreodată, dar se întâmplă ceva; făcând exerciții de acest tip creierul tău se antrenează pentru rezolvarea problemelor”, a spus Cătălin Gherghe.

Europa Liberă: Ce înseamnă pregătirea unui olimpic? Cu ce diferă ea de pregătirea unui elev de 10 care nu participă la Olimpiadă?

Cătălin Gherghe: Olimpicii, în special cei de vârf, trebuie să recunoaștem că sunt altfel decât ceilalți, în sensul că există o chestiune nativă. Nu oricine, nu orice elev, oricât de mult ar munci el, va putea ajunge la performanțele pe care le are un olimpic, adică cel care are și ceva nativ. Așa încât trebuie plecat de aici. Dacă un elev care are ceva nativ lucrează 10 ore și la fel lucrează unul care, să zicem, nu are nu are acest dar, diferența este deja făcută.

Să definim ce înseamnă olimpic: cei care ar putea în loturile naționale și la concursuri internaționale. Matematica de performanță nu este pentru toată lumea.

De când mă ocup de lotul olimpic îmi place spun că la copiii aceștia vezi altceva decât în comparație cu ceilalți. Desigur că de apreciat sunt și unii și ceilalți. Poate mai de apreciat ar fi cei care nu au această inteligență nativă și care încearcă să se apropie de performanța prin multă muncă.

Europa Liberă: Vorbim și de o altă pregătire pentru cei care participă la olimpiade.

Cătălin Gherghe: De multe ori, când se dau programele de la olimpiadă se specifică lucrurile care nu sunt în programa școlară. E o diferență. Olimpicul trebuie să parcurgă programa pentru școală, dar și acele multe subiecte în plus. Deja apare diferența.

În ultimii ani, dacă nu ar fi existat Societatea de Științe Matematice, nici olimpiada nu s-ar fi ținut.

Apoi, la Olimpiadă Internațională de Matematică, la Olimpiada Balcanică, la olimpiade în general sunt patru tipuri de subiecte: algebră, analiză matematică, geometrie și de teoria numerelor.

De multe ori, copiii se pregătesc separat pentru toate acestea, chiar și cu profesori separați, care îi îndrumă doar pentru partea de geometrie, alții doar pentru partea de numere. Evident, așa ceva nu se va întâmpla la pregătirea de la clasă.

În plus, trebuie să fii întotdeauna la curent cu ce apare, cu ce probleme s-au dat prin diferite țări.

Lotul olimpic de matematică la statuia lui Abel din Oslo.
Lotul olimpic de matematică la statuia lui Abel din Oslo.

Și, nu în ultimul rând, olimpicii învață singuri de cele mai multe ori, după ce au trecut de un anumit nivel, au capacitatea de a-și alege singuri uneori subiectele pe care vor să le studieze și le pot învăța singuri.

Europa Liberă: Cei doi ani de pandemie și învățatul de la distanță au dus la o mai slabă pregătire a elevilor în general. Dar rezultatele la olimpiade sunt mai bune după pandemie. Ce a făcut diferența?

Cătălin Gherghe: Olimpicii au această capacitate de a învăța singuri, după cum am spus. Nu toți oamenii sunt la fel.

Poate e un paradox și nu-mi place să asociez pandemia cu ceva bun nici măcar în glumă, dar pandemia a fost ceva bun pentru mulți olimpici. Au avut mai mult timp să se pregătească la matematică. Pandemia a fost foarte rea pentru ceilalți, care nu pot învăța singuri. Or, dacă nu ai un profesor care să te ajute și să-ți arate direct, online nu se poate face învățământ.

Dar învățământ de performanță, în sensul acesta olimpic, se poate online. Noi, ca Societate de Științe Matematice, am profitat de această perioadă în online și am făcut pregătire online, am avut profesori din America, foști olimpici, care au făcut pregătire cu olimpicii. Iar un avantaj al pregătirii online este că așa au putut să vină toți olimpicii din lotul mărit – adică 40 de copii - altfel nu reușeam.

Europa Liberă: În ce măsură aceste rezultate ale olimpicilor reprezintă sistemul de învățământ din Români?

Cătălin Gherghe: Aceste rezultate ar putea să reprezinte într-o mică măsură sistemul de învățământ din România. Doar că societatea, factorii care decid, ar trebui să se implice ceva mai mult în acest sens. În acest an, în ultima parte a venit și ajutorul ministerului (n.r. Educației).

Dar în ultimii ani, dacă nu ar fi existat Societatea de Științe Matematică, nici olimpiada nu s-ar fi ținut.

După părerea mea, cred că ar fi vremea ca să se revină măcar la ceea ce se întâmpla când eram eu elev. Atunci, lotul lărgit de 40 de copii, din care urma să se selecteze echipa de olimpiadă, era adus în ultimul trimestru în București la o aceeași școală și făceau pregătire acolo.

Făceau mai puține ore din celelalte materii, în principal făceau matematică și o pregătire cu profesori universitari și profesori din minister foarte buni. Deci, iată un bun mod de pregătire. Dar Societatea de Științe Matematice nu are puterea să ia această decizie. Cred că nu ar fi atât de complicat ca cei care decid să se gândească dacă nu cumva acesta ar fi o modalitate.

Olimpicii la matematică alături de profesorii lor după festivitatea de premiere de la Oslo.
Olimpicii la matematică alături de profesorii lor după festivitatea de premiere de la Oslo.

Europa Liberă: De ce considerați că rezultatul din acest an, locul 5 în lume pe țări, este cel mai bun din ultimul sfert de secol? Rezultate bune la Olimpiada Internațională de Matematică au fost și în ultimii ani.

Cătălin Gherghe: Într-adevăr, România a mai avut rezultate importante la Olimpiada Internațională de Matematică, în trecut am avut și locul unu, și locul doi, și locul trei. Doar că între timp s-a schimbat ceva. Din ce în ce mai multe țări pun foarte mult preț pe această olimpiadă, din ce în ce mai multe țări au echipe foarte competitive.

Europa Liberă: La ce țări vă referiți?

Cătălin Gherghe: La țări care pe vremuri nici nu existau. Pe vremea când luam noi locul 1, 2 sau 3 erau cam jumătate din țările care sunt acum. Între timp, sunt țări, de exemplu Canada, care au început investească foarte mulți bani. Anul acesta am fost uimit să văd multe țări europene care aveau profesori din China, foști olimpici internaționali, care probabil cost.

La noi este voluntariat. În țările celelalte nu se întâmplă așa.

Am văzut Norvegia, de exemplu, care avea pregătitor chinez. Am văzut state care aveau copii din alte țări. Nu spun că acest lucru e ceva rău, dar important e că a început să le pese mult ma mult și să pună preț pe această olimpiadă. În acest context trebuie privit rezultatul nostru, care e aproape o minune.

Cred că și la noi s-ar putea face mult mai mult. Să știți că tot ce se întâmplă este pro-bono, adică este voluntariat la noi. În țările celelalte nu se întâmplă așa, în SUA în fiecare an au un milion de dolari pentru organizarea olimpiadelor, barajelor și așa mai departe.

Europa Liberă: După anunțarea rezultatului, și ministrul Educației și prim ministrul i-au felicitat pe copii. Au fost multe comentarii că politicienii vor își atribuie victoriile, fără să fi ajutat.

Cătălin Gherghe: Am auzit multe comentarii că ce caută ministrul Educației la aeroport, de exemplu. Dar întrebarea este de ce nu erau și ceilalți miniștri? Ce a făcut ministrul actual este absolut normal. De ce ceilalți miniștri care au fost înainte, poate cu o singură excepție, nu i-au așteptat? Să știți că chiar și simpla prezență a ministrului s-ar putea să miște și masele, să miște și opinia publică și alți factori pentru rezolvarea problemelor.

Nu cred că și-au asumat. Cred că toată lumea înțelege foarte bine al cui este meritul, dar gestul ministrului de acum este absolut normal și trebuie lăudat.

Sorin Cîmpeanu i-a așteptat pe olimpicii la matematică la scara avionului.
Sorin Cîmpeanu i-a așteptat pe olimpicii la matematică la scara avionului.

Europa Liberă: Cinci din cei șase olimpici sunt de la Liceul Internațional ICHB, un liceu privat. În ce măsură finanțarea educației ar face diferența?

Cătălin Gherghe: Liceul acesta are meritele lui, pentru că el a dus greul în ultima parte a pregătirii. Nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă nu era așa. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că mulți olimpici de la ICHB nu erau acolo în gimnaziu. Sunt copii care sunt din provincie și primesc burse. Dacă ministerul ar face ceva organizat prin centre de excelență în timpul anului, dar în toate zonele țării, foarte bine organizate, cu finalizare de un semestru sau trimestru când ai alege cei mai buni copii, atunci lucrurile ar fi altfel.

Domnului profesor Flavian Georgescu de la ICHB, un om excepțional, un profesor foarte bine pregătit, a dus greul practic până la penultima zi de pregătire, dar eu nu cred că toți copiii e bine să fie pregătiți de un singur profesor.

În unele zone există aceste centre de excelență. În București nu există niciun centru de excelență acum organizat de inspectorat. Am avut la Societatea de Științe Matematică un astfel de centru sponsorizat prin fosta fundația Emag. Deci nu ar fi greu de organizat și apoi să aduci la o laolaltă pe cei mai buni 40 de copii.

Europa Liberă: Zilele trecute profesorul Radu Gologan spunea că 80 la sută dintre olimpici pleacă din România. Cum ar putea fi păstrați?

Cătălin Gherghe: Faptul că pleacă nu este deloc anormal. Nu numai la noi se pleacă, în toate țările se pleacă. Acum doi ani, la ultima olimpiadă, când președintele Bolt a anunțat medaliile de aur a spus „acum urmează să fie premiați copiii care deja au câștigat un loc la o mare universitate din lume”. Nu este numai la noi, este peste tot. Și este normal să vrei să fii admis undeva la Harvard, la Princeton.

Problema este dacă se întorc sau nu. Unii se întorc. Avem în ultimii doi ani olimpici care sunt studenți și la Oxford și în România. Sunt și acolo și cu un picior aici. Iar astfel de studenți au concurat din partea Universității la concursurile internaționale.

Eu nu cred că ar trebui să se facă lucruri nemaipomenite. Ar trebui doar ca acești copii excepționali, care pleacă, să vadă că sunt apreciați, să vadă că sunt luați în seamă. Nu forțați „haideți să facem nu știu ce, ca să veniți aici”. Pentru că ar avea efectul invers. Au mai încercat prin niște programe, dar a fost un eșec. Eu nu aș forța lucrurile, aș merge pe firesc, iar dacă nici așa nu se poate, atunci e clar că nu se poate în niciun fel.

Europa Liberă: Sunteți profesor universitar și prodecan la Matematică, v-au trecut prin mână multe generații. Cum vedeți pregătirea profesorilor de matematică, pentru că matematica rămâne o problemă în școala românească și aici vedem rezultatele la examenele naționale din ultimii ani?

Cătălin Gherghe: Pregătirea profesorilor este o problemă. Acum au început să se mai schimbe lucrurile, dar foarte puțini absolvenți mergeau spre meseria de profesor. Nici acum nu sunt salarii mari, dar a fost o vreme când salariile erau umilitoare pentru o meserie foarte grea, dacă vrei să o faci bine. Și cu multă muncă. Dacă e să comparăm, între munca unui profesor și a unui IT-ist, cea a unui profesor este mult mai grea. Gândiți-vă că ai de vorbit în fiecare zi cu o sută de copii de la trei clase.

Dar vreau să spun că nici în alte țări nu este altfel. Am fost în SUA acum câțiva ani și am văzut că noi stăteam mult mai bine la nivel de profesori. Vreau să spun că, la nivelul de gimnaziu, în multe zone din SUA, cei care predau matematica nici nu au făcut facultatea de matematică. Deci noi stăm mult mai bine. Poate și de asta încă avem aceste rezultate la olimpiadă. Există astfel de probleme și în alte părți.

Dar la noi, între timp, am început să văd mai mulți absolvenți de matematică care se îndreaptă spre meseria de profesor. Acum câțiva ani, din 50 de absolvenți dacă 2 alegeau să fie profesori era bine.

Problema rămâne pregătirea lor. Noi am făcut un masterat care se cheamă Matematică Didactică și care e făcut exact pentru pregătirea profesorilor de matematică, în care profesorii sunt învățați nu matematică, ci cum să-i învețe pe copii matematică.

Din păcate, ministerul încearcă să introducă în modulele acestea de masterat didactic psihopedagogie, partea de științe aproape că lipsește. Eu nu spun că nu e bună psihopedagogia, ci că la modul cum se face la noi nu este ceea ce ar trebui. Să faci psihopedagogie la matematică și să nu spui măcar o dată cuvântul matematică...

Din păcate, se pare că se merge pe varianta de master didactic organizat de facultățile de științe ale educației. Noi nu am vrut să ne alăturăm acestui demers. Masteratul nostru nu e încadrat la acest tip de masterat. Dar în fiecare an, ca număr, avem studenți la acest masterat cât au toate celelalte facultăți de științe la un loc. Masterul nostru e un master profesional, nu ai aceleași drepturi ca la un masterat didactic, dar studenții îl preferă și fac acel modul psihopedagogic. Am avut dispute și cu ARACIS. Nu știm cât vom mai rezista.

Eu aș vedea pregătirea profesorilor în sistemul acesta de masterat pe care îl facem noi. Acum nu mi se pare că mergem într-o direcție bună.

Europa Liberă: Facultatea de Matematică organiza până la pandemie cursuri de pregătire pentru boboci. Cum vedeți pregătirea absolvenților de liceu care aleg Facultatea de Matematică?

Cătălin Gherghe: Se numeau cursuri de aducere la nivel și se organizau cam din septembrie, o lună și ceva de zile. Le organizam împreună cu studenții mai mari de la organizația studențească. Era sala plină. A venit pandemia și nu s-au mai mai putut ține.

În schimb, am făcut ceva care să mai repare ceea ce, dintr-un anumit motiv sau altul, nu se mai întâmpla la liceu. Am revăzut programele. Multe lucruri care se făceau la liceu nu se mai fac. Și în pandemie, dar și înainte, s-au scos foarte multe lucruri. Și atunci le-am spus colegilor să facem un pas înapoi în primul semestru, în care să schimbăm materia și să fie foarte apropiată de cea de liceu care lipsea. Acum e greu de văzut efectele pentru că această pandemie nebună a schimbat complet valorile și nu mai știi de fapt cum sunt copiii.

Europa Liberă: Sunt propuneri pentru schimbarea Legii educației. Se schimbă și bacalaureatul. Există propunerea pentru un bac transdisciplinar, adică o singură probă scrisă din mai multe discipline. Cum vedeți acest lucru:

Cătălin Gherghe: Am văzut că vor să dea într-o singură probă. Vreau să vă spun ceva: anul acesta am dat admitere fizică după doi ani și ceva de pandemie. Nu am fost de acord la matematică cu test grilă. La informatică s-a dat test grilă. Dar la matematică nu dăm grilă.

Matematica nu e făcută numai să învățăm să calculăm.

Noi vrem să pregătim profesorii, cum să vezi cum gândește când dai grilă? Poate grila se potrivește la alte multe discipline, inclusiv științe, dar matematica trebuie făcută cu creionul, trebuie explicată, trebuie scrisă. Cât voi fi eu prodecan nu voi fi de acord cu testul grilă. Nu sunt de acord cu bacalaureatul cu subiecte grilă la matematică.

Europa Liberă: În noua propunere, bacalaureatul ar avea o probă facultativă, dar nu obligatorie în funcție de profil, și aici ar intra și matematica.

Cătălin Gherghe: Este absolut aberantă chestia asta. Lumea nu a înțeles ceva: matematica este în sine o competență. Matematica nu o faci să îl înveți pe copil o anumită teoremă, mulți zic că n-o să îi folosească la nimic să învețe „teorema asta”. Da, poate nu o să o folosească vreodată, dar se întâmplă ceva; făcând exerciții de acest tip creierul tău se antrenează pentru rezolvarea problemelor.

La fel ca în viață, când ai o anumită problemă, cauți soluții. Matematică asta face, te învață să cauți soluții. Repet, nu teorema contează, nu exercițiul respectiv, ci faptul că făcând de mai multe ori aceste lucruri, în creier se formează niște circuite și în momentul în care ai o problemă și ai toate datele, atunci creierul va acționa în felul ăsta.

Matematica nu e făcută numai să învățăm să calculăm, să calculăm dobânzi. Evident că trebuie să îi învățăm pe copii și astfel de lucruri practice, să numere, dar așa îi păcălim. În SUA au fost experimente din acestea cu schimbări în privința matematicii și au trebuit să revină.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru lucrează în presă din 2001. Primele articole le-a publicat în România Liberă, ziar în redacția căruia a lucrat în primii trei ani. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, DIGI 24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. Din ianuarie 2021, Andreea este Senior Correspondent în echipa Europei Libere România. 

XS
SM
MD
LG