Păduri și câmpuri arse. Râuri și soluri poluate. Sate inundate și cratere selenare.

La un an de la invazia pe scară largă a Rusiei, Ucraina, a doua țară ca mărime din Europa, se confruntă cu pagube de mediu în valoare de cel puțin 1,74 trilioane de grivne (47 de miliarde de dolari) din cauza războiului, potrivit estimărilor Inspectoratului de stat ucrainean pentru mediu.

Cu toate acestea, această evaluare este doar una de moment. În condițiile în care trupele rusești ocupă încă total sau parțial cinci regiuni ucrainene - Crimeea, Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk - oamenii de știință ucraineni, specialiștii în protecția mediului și inspectorii de stat nu pot călători liber în întreaga țară pentru a evalua direct daunele aduse mediului.

Pentru o evaluare mai apropiată de realitate, Schemes, departamentul de investigații a Serviciului ucrainean al RFE/RL, le-a arătat experților ucraineni în domeniul mediului fotografii din satelit din opt locuri-cheie din Ucraina. Imaginile au fost realizate de compania americană de imagini din satelit Planet Labs, atât înainte, cât și după luptele dintre forțele armate ruse și ucrainene, iar jurnaliștii au cerut opinia specialiștilor.

Liov: Depozit de petrol

Liovul a fost lovit de rachete rusești pe 26 martie 2022. A fost unul dintre primele atacuri ale Moscovei asupra orașului din vestul Ucrainei. Bombardamentul a distrus un depozit de petrol, avariind tancurile de depozitare și declanșând un incendiu. Inspectoratul de Stat pentru Mediu din Ucraina nu a putut determina volumul exact al deversării.

Imaginea de mai jos, furnizată de Inspectoratul de Stat pentru Mediu, arată o scurgere de petrol pe terenul depozitului.

Inspectoratul de Stat pentru Mediu consideră că efectele atacurilor asupra acestor unități sunt printre cele mai periculoase pentru mediu. Deversările de petrol care se infiltrează în sol și în apele subterane pot ucide aproape toate organismele vii cu care intră în contact.

Atunci când angajații Inspectoratului de Stat pentru Mediu au vizitat depozitul de petrol din Lvov, au găsit râme moarte la suprafața deversărilor de petrol - un potențial prevestitor al problemelor de mediu care vor urma. Râmele fertilizează solul, contribuind cu oxigen pentru diverse substanțe nutritive și creând spațiu pentru ca rădăcinile să crească.

Regiunea Kiev: Barajul râului Irpin

La jumătatea lunii martie 2022, forțele armate ucrainene au aruncat în aer un baraj pentru a produce o inundație a râului Irpin, un afluent al Niprului, și pentru a împiedica forțele rusești care avansau constant să intre în Kiev .

Inginerii hidrologi au calculat cum „să facă terenul impracticabil, dar să nu inunde toate satele [din zonă] în același timp”, susținea John Spencer, un colonel în retragere din armata americană care conduce Departamentul de Cercetare a Războiului Urban din cadrul Institutului de Război Modern de la West Point, într-un articol din 1 iulie 2022.

Folosind imaginile din satelit ale Planet Labs, Schemes a calculat că apa eliberată a afectat începând cu ianuarie 2022 mai mult de 25 de kilometri pătrați de teritoriu - o suprafață de două ori mai mare decât cea a orașului regional Vișhorod, în care locuiesc peste 33.100 de persoane.

În cele din urmă, inundațiile provocate de distrugerea barajului Irpin au scufundat complet șapte sate din regiunea Kievului - Demidiv, Kozarovici, Cervone, Huta-Mejihirska, Horenka și Moșciun - și au dus cu ele o mulțime de pesticide și alte substanțe agrochimice, materiale de construcție, vopsele de la un atelier de prelucrare a metalelor și metale grele din liniile de transmisie, transformatoare și alte părți ale rețelei electrice locale.

La apogeu, zona inundată s-a extins pe 46 de kilometri pătrați, potrivit Inspectoratului de Stat pentru Mediu.

Deși inundația ar fi putut polua „în mod semnificativ” râul Irpin cu îngrășăminte și alte materiale chimice, după cum declara directorul adjunct al Institutului de Stat pentru Mediu, Andri Vahin, pentru Schemes, datele guvernului nu arată niciun semn în acest sens. El nu a detaliat posibilele motive pentru acest lucru.

Regiunea Harkov: Pădurea Izium

Gropile comune descoperite în pădurile din Izium stau mărturie pentru brutalitatea ocupației rusești din aprilie-septembrie 2022 în acest oraș de aproximativ 46 de mii de persoane. Dar și pădurile au avut de suferit de pe urma războiului.

Se consideră că pădurea Izium este formată dintr-o fermă forestieră din cadrul orașului Izium și un parc național.

Incendiile de vară provocate de luptele dintre forțele rusești și ucrainene au ars 70% din cele 53 de mii de hectare de păduri din districtul Izium, a declarat Oleksandr Lisenko, prim-adjunctul directorului Departamentului de Silvicultură și Vânătoare din regiunea Harkov, în noiembrie 2022, pentru agenția de presă Suspilne Harkov. Imaginile din satelit arată că daunele aduse mediului în urma luptelor au fost „semnificative”, spune Vahin, fără a da detalii.

Agenția nu are încă acces la pădure pentru o evaluare completă, deoarece zona se află în raza de acțiune a pozițiilor militare rusești și este posibil să fie minată.

Cu toate acestea, daunele presupun mai mult decât simpla distrugere a copacilor, a subliniat Hanna Dobcenko, manager de proiect pentru păduri la WWF-Ucraina, organizația internațională de protecție a mediului. Distrugerea pădurii înseamnă deopotrivă pierderea habitatului pentru animale și plante, perturbarea solului și a aerului însoțite de emisiile de dioxid de carbon care „accelerează schimbările climatice în curs”, a spus ea. Recuperarea în acest caz nu va fi rapidă.

„Trebuie să înțelegeți că arborii care au ars acolo aveau, în medie, între 30 și 40 de ani”, a spus Vahin. „Aceasta nu este o plantație, ci o pădure, și va dura zeci de ani pentru a o reface”.

Regiunea Nikolaev: Peninsula Kinburn

Înainte de februarie 2022, peninsula Kinburn (Kinburnski pivostriv), un promontoriu strategic între Marea Neagră și estuarul Nipru-Buh, era cunoscută pentru cele peste 60 de hectare de orhidee roșii sălbatice, pentru iazurile și lacurile sale și pentru milioanele de păsări migratoare.

De la invazie, incendiile repetate au desfigurat cu totul harta florei și faunei locale.

În iunie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra peninsulei Kinburn, un deget de pământ care iese din peninsulă între Marea Neagră și fluviul Nipru. De atunci, incendii constante la scară largă provocate de lupte au afectat Parcul regional al peninsulei Kinburn, zona forestieră Volijin, care face parte din Rezervația Biosferei Mării Negre, și Parcul Național Natural Sviatoslav Biloberejia.

Proiectul Schemes a raportat despre o brigadă rusă a așa-numiților cazaci din Don care bombardează orașul Oceakiv, aflat în apropiere și controlat de ucraineni, precum și alte zone de populație din Kinburn.

Imaginile din satelit arată că pe aproape toată aria peninsulei se află zone incendiate.

Deocamdată, fără acces în peninsulă sau în ariile sale protejate, cercetătorii „nu pot colecta date exacte” despre zonele care au suferit cele mai multe daune ecologice din cauza războiului, a declarat Olesia Petrovici, manager de conservare WWF-Ucraina.

Regiunea Zaporojie: Centrala nucleară Zaporojie

Incendiile care au făcut ravagii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, ocupată de ruși, în august 2022, au evidențiat amenințările internaționale la adresa mediului cauzate de război.

După ce bombardamentele rusești au provocat un alt incendiu în aceeași lună în apropierea centralei nucleare Zaporojie, compania energetică de stat din Ucraina, Enerhoatom, a deconectat cele două reactoare de putere rămase funcționale ale centralei la sfârșitul lunii august pentru a evita un dezastru nuclear. Deși pentru scurtă vreme, a fost rebranșată, centrala administrată de ruși și condusă de ucraineni nu mai produce energie.

Cu toate acestea, riscurile generate de bombardamente persistă.

La 24 ianuarie 2023, în declarațiile făcute în fața Parlamentului European, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, care, împreună cu alți experți ai AIEA, a vizitat centrala cu șase reactoare, a reluat apelul constituirii unei zone nemilitarizate, de siguranță, în jurul instalației.

„Nu știu cât timp vom avea noroc să evităm un accident nuclear”, a declarat el, potrivit EU Observer.

Atât Ucraina, cât și Rusia și-au exprimat sprijinul pentru propunerea lui Grossi privind o zonă de siguranță în jurul centralei pentru a reduce riscul unui astfel de accident.

Regiunea Herson: Câmpuri agricole

Pe măsură ce trupele rusești au avansat în regiunea Herson din sudul Ucrainei în cursul anului 2022, bombardamentele au produs frecvent incendii pe terenurile agricole cultivate din regiune, bogate în cereale și semințe de floarea-soarelui.

Ministerul Politicii Agrare și Alimentației și Școala de Economie din Kiev estimează că, începând cu noiembrie 2022, războiul a cauzat pierderi indirecte de peste 34 de miliarde de dolari în sectorul agricol ucrainean, care, înainte de război, era cel mai important sector de export al Ucrainei.

Aceste pierderi includ incendiile de pe terenurile agricole, precum și pierderea veniturilor din vânzări și alte poveri financiare.

Schemes compară imaginile satelitare Planet Labs ale terenurilor din nord-vestul sediului regional Herson din verile din 2021 și 2022. Locul a fost ales pentru claritatea imaginilor din satelit. Aceste din urmă fotografii arată consecințele numeroaselor incendii. Petele întunecate reprezintă câmpurile arse.

Ținte ale artileriei

Craterele formate de loviturile de artilerie reprezintă o gravă problemă de mediu pentru Ucraina, avertizează experții în mediu. Atunci când un proiectil explodează, creând un crater, poluanții, inclusiv reziduurile metalice și chimice ale rachetei sau obuzului, pătrund în sol și, ulterior, în pânza de apă freatică și în depozitele de apă subterane.

Experții militari occidentali estimează, în general, că stocurile ucrainene de obuze și rachete sunt cu mult inferioare celor rusești. Imaginile din satelit pe care Schemes le-a studiat arată o densitate mai mică de cratere în apropierea fostelor sau actualelor poziții militare rusești, în comparație cu pozițiile militare ucrainene.

Pentru a remedia pagubele, Inspectoratul de Stat pentru Mediu are nevoie de informații despre substanțele chimice utilizate în rachetele rusești mai moderne, precum și de echipament de laborator adecvat pentru a le analiza, a declarat directorul adjunct al Inspectoratului de Stat pentru Mediu, Vahin.

„Am examinat, de pildă, o rachetă rusă Kh-101 care nu a explodat, dar compartimentul de combustibil a fost depresurizat”, a povestit Vahin. „Nu s-au găsit acolo produse petroliere. Dar au fost detectate substanțe chimice precum melanjul (amestec de nitrați, materii organice și un oxidant lichid combustibil pentru rachete) și decilene (hidrocarburi izomere din etilenă ). Noi nici măcar nu avem laboratoare care să poată testa astfel de substanțe".

OSCE a catalogat melanjul drept „o bombă otrăvitoare cu ceas”. Atunci când substanța intră în apă, sunt eliberate cantități mari de acid azotic toxic. Descompunerea containerelor cu melanj „poate reprezenta o amenințare gravă la adresa vieții umane și a mediului”, avertiza OSCE într-un articol din 2013.

Decilena este un alt combustibil toxic pentru rachete pe care Grupul de lucru pentru consecințele de mediu ale războiului din Ucraina, o coaliție de activiști, experți și jurnaliști, îl consideră „foarte volatil”.

Fortificații

„Dinții de dragon” ai Rusiei - obstacole antitanc triunghiulare, din beton armat - sunt o reminiscență a celui de-al Doilea Război Mondial. Forțele rusești le folosesc acum pe scară largă pentru a opri vehiculele blindate ușoare ale Ucrainei și pentru a împiedica infanteria acesteia să avanseze.

Astfel de fortificații, care nu sunt ușor de mutat, au apărut în toate cele patru regiuni parțial ocupate de Rusia pe teritoriul ucrainean: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.

Imaginea din satelit Planet Labs de mai jos arată un grup de astfel de structuri în apropierea satului Baranikivka din regiunea Luhansk, la aproximativ 100 de kilometri est de orașul Izium, controlat de Ucraina.

Amintind de structurile similare folosite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Vahin a adăugat că s-ar putea să nu fie fezabil din punct de vedere economic să se îndepărteze „dinții dragonului” odată ce războiul se va încheia. Astfel de structuri, ridicate de Finlanda în timpul Războiului de iarnă din 1939-40 cu Uniunea Sovietică, se află încă în picioare în regiunea rusă Karelia.