Linkuri accesibilitate

 
Căutarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia continuă, deși SUA au închis o investigație dedicată acestui fenomen

Căutarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia continuă, deși SUA au închis o investigație dedicată acestui fenomen


Copii din regiunile ucrainene ocupate de Rusia vizitează un sit militar din Belarus, în timpul unei presupuse tabere menite să îi scoată din zona de război.
Copii din regiunile ucrainene ocupate de Rusia vizitează un sit militar din Belarus, în timpul unei presupuse tabere menite să îi scoată din zona de război.

Soarta a zeci de mii de copii ucraineni luați din patria lor și duși în Rusia a fost aruncată în incertitudine după decizia guvernului Statelor Unite de a opri finanțarea unei secții americane de cercetare care ajuta la localizarea lor.

Statele Unite au pus capăt sprijinului financiar acordat echipei de specialiști de la Laboratorul de cercetare umanitară (HRL) al Universității Yale, care a folosit tehnologie open-source pentru a urmări copiii dispăruți și a transmite Kievului informațiile aflate.

Într-un interviu acordat în exclusivitate RFE/RL, directorul executiv al Laboratorului de cercetare umanitară de la Yale, Nathaniel Raymond, spune că această măsură reprezintă „o lovitură catastrofală” pentru eforturile de a localiza aproximativ 35.000 de copii ucraineni răpiți de Rusia.

Oficialii și activiștii ucraineni spun că își vor continua eforturile de a-i găsi și repatria, dar știu că lipsa finanțării pentru secția de la Yale le va îngreuna sarcina.

Katerina Rașevska, expert juridic la Regional Center for Human Rights (RCHR) din Kiev, spune că, pe lângă faptul că a localizat copiii și a comunicat informațiile despre ei autorităților ucrainene, HRL a ajutat și la conștientizarea campaniei de a aduce copiii acasă.

„Au fost, de asemenea, foarte proactivi în eforturile de advocacy, au participat la conferințe relevante, au vorbit în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. A fost o activitate cuprinzătoare”, afirmă ea.

Rașevska și alți membri ai echipei RCHR au contribuit la eforturile de a aduna dovezi pentru a-i trage la răspundere pe președintele rus Vladimir Putin și pe alți oficiali ruși pentru deportarea ilegală în Rusia a copiilor din teritoriile ucrainene ocupate.

Copiii se urcă într-un autobuz, într-o porțiune de teritoriu ucrainean ocupată de Rusia, pentru a merge într-o tabără din Belarus.
Copiii se urcă într-un autobuz, într-o porțiune de teritoriu ucrainean ocupată de Rusia, pentru a merge într-o tabără din Belarus.

Răpirea și deportarea forțată a copiilor sunt crime de război, în conformitate cu statutul Curții Penale Internaționale (CPI). De asemenea, pot fi considerate genocid, dacă scopul este eradicarea unui anumit grup etnic, rasial sau religios, potrivit cercetătorilor.

În 2023, CPI a emis mandate de arestare pentru Putin, precum și pentru comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în legătură cu deportarea copiilor ucraineni.

Rusia neagă deportările și pretinde că ar fi evacuat copiii ucraineni din zone de conflict, pentru a-i proteja de război.

Gunduz Mammadov, fost procuror-general adjunct al Ucrainei, spune că tăierea fondurilor pentru grupuri precum cel de la Yale nu doar că subminează abilitatea Ucrainei de a-și aduce acasă copiii răpiți, dar reduce și eforturile de a-i aduce pe cei vinovați în justiție.

„Este extrem de important ca Ucraina să își continue în mod independent activitatea de investigare și înregistrare a crimelor [comise de Rusia], în special prin utilizarea metodelor disponibile de criminalistică digitală, analiză open-source și cooperare internațională”, spune Mammadov pentru RFE/RL.

Pentru a strânge informații despre copii, laboratorul de la Yale a folosit tehnologii open-source, cum ar fi imaginile din satelit, social media și publicațiile rusești.

„Acest proces nu ar trebui să se oprească, deoarece este esențial atât pentru repatrierea copiilor noștri, cât și pentru justiție”, declară el.

Vladimir Putin și comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, au fost acuzați de Curtea Penală Internațională de crime de război pentru „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni în Rusia.
Vladimir Putin și comisarul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, au fost acuzați de Curtea Penală Internațională de crime de război pentru „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni în Rusia.

Cu toate acestea, nu toate speranțele sunt pierdute.

La câteva zile după ce administrația sa a tăiat finanțarea pentru unitatea de la Yale, președintele american Donald Trump a ridicat problema copiilor dispăruți cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în timpul unei convorbiri telefonice pentru a discuta despre o cale spre încetarea invaziei Rusiei.

„Președintele Trump l-a întrebat, de asemenea, pe președintele Zelenski despre copiii care au dispărut din Ucraina în timpul războiului, inclusiv despre cei care au fost răpiți. Președintele Trump a promis să colaboreze îndeaproape cu ambele părți pentru a se asigura că acești copii se întorc acasă”, a declarat Casa Albă într-un rezumat al convorbirii din 19 martie.

Negociatorii de pace ai lui Trump se vor întâlni cu omologii lor ruși la Riad, luni, pe 24 martie.

Istoria rusificării

Nu se știe numărul exact al copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

În 2023, Comisarul pentru drepturile omului al Parlamentului ucrainean, Dmitro Lubineț, a afirmat că aproximativ 150.000 de copii au fost luați ilegal de către forțele invadatoare.

Doar 1.236 de copii au fost repatriați, potrivit inițiativei Bring Kids Back UA, lansată de Zelenski.

Rusia nu a dat autorităților ucrainene lista copiilor pe care i-a luat cu forța din țara lor.

Kievul susține că copiii sunt „rusificați”, reeducați și spălați pe creier împotriva Ucrainei.

Au existat și informații despre adopții ilegale de către familii rusești, mulți „părinți adoptivi” schimbând numele copiilor și ștergându-le identitatea ucraineană.

Copii ucraineni sunt învățați, în Rusia, cântece patriotice rusești.
Copii ucraineni sunt învățați, în Rusia, cântece patriotice rusești.

Războiul Moscovei împotriva identității ucrainene datează de sute de ani. Rusia țaristă și regimul sovietic au suprimat limba ucraineană, au forțat ucrainenii să se asimileze și au înregistrat etnicii ucraineni ca ruși în documentele oficiale.

Comportamentul exploatator al Rusiei nu se încheie cu identitatea. Potrivit HRL, există cazuri documentate în care copiii „au fost abuzați fizic, li s-a refuzat comunicarea cu familiile lor din Ucraina și li s-a oferit acces insuficient la hrană și îngrijire după ce au fost duși în Rusia”.

HRL face parte din programul Ukraine Conflict Observatory, înființat cu fonduri ale Departamentului de Stat al SUA pentru a investiga presupuse crime de război comise de Rusia.

Departamentul de Stat a confirmat pentru RFE/RL pe 18 martie că „ asistența externă care sprijină Ukraine Conflict Observatory” a fost reziliată.

articol publicat inițial pe rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG