„După ce m-a adus ambulanța la Spitalul Bagdasar-Arseni, am auzit doar că am arsuri de 45% din corp, pe scalp, pe mâini, pe spate, apoi nu mai știu nimic. M-am trezit după o lună și două săptămâni, direct în Italia”, povestește Cristian Cocârță (47 de ani) pentru Europa Liberă momentul în care viața lui s-a oprit.
Este unul dintre supraviețuitorii exploziei din 26 august 2023, din incinta stației GPL de la Crevedia.
În cele șase săptămâni din august, septembrie și octombrie 2023 din care nu-și mai amintește nimic, bărbatul a stat în comă într-un spital din Milano.
Cadrele medicale, aparatura și dorința lui de a trăi, de a nu-și lăsa singuri soția și cei doi copii de șapte și zece ani, au învins.
După aproape două sute de zile de spitalizare, s-a întors acasă. Și-a reluat inclusiv vechiul loc de muncă: șofer la centrul zonal Buftea al RAJA S.A., cel mai mare operator public regional din România în domeniul alimentării cu apă potabilă.
Parțial recuperat, are acum de luptat cu orice mișcare pe care o face. Până și simpla respirație e o bătălie dată printr-un orificiu de trei milimetri. Căile respiratorii i-au fost arse.
Reconstrucția lor costă.
Medicamentele și cremele folosite zilnic costă.
„Tot salariul plus un ajutor pe care mi-l trimite lunar un frate din Anglia”. Spune că dă peste 1.200 de euro lunar doar pe tratamente.
Starea fizică precară nu-l împiedică să fie prezent în instanță, la termenele pe care le are procesul în care este și el parte.
A răspuns „prezent!” și la ultimul, pe 5 noiembrie 2025.
Din 10 iunie 2024, de când a fost înregistrat după finalizarea anchetei procurorilor, procesul nu a ajuns să fie judecat pe fondul cauzei. Trei termene s-au scurs în Camera preliminară. Urmează unul nou, tot aici, pe 10 decembrie 2025.
Cocârță și alte zeci de victime sunt captivii unor tratamente medicale pe care le plătesc din banii proprii ori captivii unor pagube materiale pe care trebuie să le gestioneze singuri.
În ceea ce privește firma Flagas, cei doi acționari ai firmei în incinta căreia s-a produs deflagrația au fost trimiși în judecată.
Ambele tabere așteaptă o judecată care vine încet, extrem de încet. Lor li s-ar putea adăuga un actor nou, extrem de puternic: statul român a fost și el chemat în judecată de către cel puțin unul dintre avocați. Este vorba de Marius Ivu, care reprezintă nouă dintre victime. Instanța nu a avut încă ocazia să se pronunțe asupra acestei solicitări.
Ce s-a întâmplat la Crevedia în 2023
Pe 26 august 2023, la 18:48 a avut loc o primă explozie în incinta unui fost depozit GPL al companiei Flagas. Depozitul era situat în Crevedia, județul Dâmbovița, comună la 30 de kilometri de București. Deflagrația a fost urmată de alte opt explozii – acestea au aruncat bucăți din autoutilitarele din curtea firmei și alte obiecte pe o rază de aproximativ doi kilometri.
Conform rechizitoriului procurorilor, cinci oameni au murit și 56 (persoane civile, pompieri, jandarmi și polițiști) au fost răniți în cele nouă explozii care s-au produs la depozitul din Crevedia.
Opt case au fost complet distruse. Alte 80, afectate.
Reținuți pe 5 septembrie 2023 și arestați ulterior, pe 6 septembrie, asociații Flagas, Ionuț Daniel Doldurea și Cosmin Ionuț Stîngă, au fost eliberați după două luni și jumătate, pe 29 noiembrie.
Pe 12 iunie 2024 au fost trimiși în judecată.
Solidaritate plătită cu sănătatea
Când i-a sunat telefonul, în după-amiaza de sâmbătă, 26 august 2023, Cristian Cocârță era acasă, cu familia.
„Mă pregăteam să merg să-mi cumpăr o cameră pentru bicicletă, să ies cu ea, să mă plimb”, își amintește bărbatul.
Normal, era liber, doar că era rândul său și al colegului Marian Borcan să se deplaseze în caz că erau anunțate avarii majore la rețeaua de aprovizionare cu apă.
Nu pentru a remedia o avarie suna telefonul.
„Primăria (Crevedia, n.r.) și pompierii ne cereau sprijin, să identificăm niște hidranți”, arată el motivul. În zona fostei stații GPL Flagas, incendiul era deja în toi.
„Când am ajuns la fața locului, pompierii foloseau sursele lor proprii de apă. Hidranții erau de o dimensiune, cutiile lor de alta și nu puteau să alimenteze”, explică Cristian Cocârță.
Pe drumul național, în fața stației, erau două cisterne pline cu GPL.
„Pompierii erau speriați că, dacă explodează cisternele, rad tot. Deja le ardeau cauciucurile. Colegul meu (Marian Borcan – n.r.) era în calitate de instalator, eu eram șofer, nu aveam nicio obligație. Dar, la ce era acolo, oamenii țipau, urlau, toți erau solidari, că nu munceam doar noi, erau și localnici, cum să întorc spatele, să plec?”, se întreabă Cocârță.
Nu doar că n-a plecat, dar a pus mâna pe o rangă și a început, alături de coleg și oamenii din jur, să spargă casetele din beton, groase de câțiva centimetri, pentru a ajunge la hidranții de pe marginea drumului național.
Au eliberat cinci dintre ele și le-au permis pompierilor să ajungă la apă cu care să țină, sub control, cele două cisterne pline cu GPL din drum.
Când încercau să spargă a șasea casetă, au explodat cisternele din curte.
„Am alegat să ies din flăcări, am simțit o durere groaznică, o arsură”, își amintește. Focul i-a atins scalpul, mâinile și trunchiul. Șase luni de îngrijiri medicale.
Ceva mai norocos, colegul Marian Borcan a avut arsuri pe doar 10% din suprafață: la scalp, mâini și o parte a trunchiului. Îngrijirile medicale în cazul său au fost de o lună și jumătate.
Calvarul scump plătit al victimelor medicale
21 dintre victime au avut nevoie de mai mult de 30 de zile de îngrijiri medicale. Opt dintre ele au stat în spital mai mult de două sau trei luni.
Cel mai mult, aproape șase luni, a fost îngrijit Cristian Cocârță. Ars grav, a fost internat la Milano.
„Când au aflat, frații mei au venit din Anglia și au stat vreo două săptămâni în Italia. Au venit și copiii mei, cu soția. Au stat și ei vreo trei săptămâni prin hoteluri, nu aveau voie la mine, plângeau tot timpul”, descrie bărbatul prima perioadă petrecută afară. O știe din ce i-au spus, ulterior, rudele. El era inconștient, în comă.
„Aveam vreo 50.000 euro, strânși din vânzarea unor terenuri. Erau bani să ne facem o casă de 70 de metri pătrați, în Buftea, proiectul era gata, finalizat”. Banii s-au topit în lunile de îngrijiri medicale.
„Am mai făcut credite de 15.000 euro să pot să cumpăr pastile, creme care oferă protecție... Aveam corzile vocale paralizate, în urma exploziei m-am operat, că nu puteam să respir. Acum respir printr-o fantă de 3mm. Urmează să merg afară, în Austria, la noi nu există specialitate specialiști, să-mi injecteze nerv, să-mi facă să funcționeze corzile vocale”, spune Cocârță.
Orice efort, oricât de mic, este o provocare greu de trecut pentru el. S-a reîntors la serviciu. „Muncesc și eu așa, cât pot, să-mi iau salariu, că dacă mă duc să mă pensionez, ne condamnă la moarte”, explică el.
Încă tânăr, cu un salariu lunar de 3.000 de lei, ar obține o pensie infimă, care nu i-ar pute asigura traiul de zi cu zi. Nici salariul actual nu i-l mai susține: Cocârță spune că se duce tot pe îngrijirile medicale curente, care depășesc lunar 1.200 de euro. Un frate îi asigură jumătate din sumă.
Nici statul, nici reprezentanții Flagas nu-i oferă nimic.
„În primă fază, n-am cerut niciun ban (de la Flagas, n.r.). Am zis «las la aprecierea voastră să ne întâlnim să vorbim»”, susține Cocârță.
Nu l-a contactat nimeni.
Spune că va solicita în instanță despăgubiri materiale.
Nici alte victime nu au primit vreun sprijin pentru tratamentele medicale. Avocatul Marius Ivu reprezintă șapte pompieri și doi jandarmi, toți răniți în urma exploziei, cu diferite grade de îngrijiri, de la câteva zile la câteva luni.
„Nu ne-a contactat nimeni”, spune scurt Ivu. „Vor avea în viitor tot felul de operații care nu mai sunt decontate (de asigurarea medicală, n.r.). Au nevoie acum de creme, de mănuși, tot felul de medicamente, vitamine... Am solicitat pentru fiecare caz în parte o sumă care trebuie reevaluată la un moment dat. Va fi estimativă, o parte din probleme poți să le ai toată viața”, mai spune Ivu.
A fost implicat și în dosarul Colectiv și cunoaște, din experiență, cum să procedeze.
„Din punctul meu de vedere, statul trebuie să acopere cheltuielile, urmând să se îndrepte apoi împotriva vinovaților. Am chemat statul în judecată pentru că el trebuie să răspundă de integritatea noastră iar acolo funcționau fără autorizare și nimeni dintre autorități nu a văzut acest lucru”, explică avocatul.
Problema caselor distruse
În curtea familiei Barbu, situată peste drum de stația GPL, erau două imobile, fiecare de aproape o sută de metri pătrați. Afectate de explozie, au fost demolate. Cei doi soți au decedat în urma deflagrației.
Florica Barbu era atât de desfigurată de flăcări încât fiul ei, Sorin, nu a recunoscut-o inițial.
Familia lui a primit o ofertă pentru a renunța la procesul în care cere dreptate pentru casele distruse și părinții morți. Reprezentanții companiei Flagas le-au propus la scurt timp după incident 150.000 de euro. În schimb, ar trebui să renunțe la orice pretenție, civilă sau penală.
„În momentul în care mi s-a propus oferta, m-am ridicat și am plecat”, spunea Sorin Barbu pentru Europa Liberă la un an de la tragedie. „Vă dați seama: nu e vorba de o casă, de o mașină, e vorba de viața a doi părinți. Nu se pune vreodată în balanță chestia asta, de luat bani. M-ar interesa să fie trași la răspundere și pedepsiți după ce au făcut”, arăta el cum ar vedea un final în care să existe dreptate pentru victime.
La mai bine de doi ani, lucrurile sunt neschimbate. „Nu m-au contactat”, spune în prezent Sorin Barbu. Sora lui a acceptat oferta de 150.000 de euro. Supărat, fratele a decis să nu mai vorbească cu ea.
„Oferta nu acoperă nici costul caselor. Una singură, făcută de la zero, ajunge lejer 130.000 de euro. S-a grăbit, treaba ei, am rupt legătura”, spune tânărul.
Curtea a rămas goală. „Unde au fost casele sunt numai bălării”, adaugă el. Aceeași situație și alături, în fosta gospodărie a unchiului său, Marian Mirea, mort și el din cazua exploziei.
Ceva mai departe, familia Iliescu a reușit să-și ridice noua locuință. Cei zece membri care compun familia lărgită Iliescu (de fapt, trei familii formate din bunici, doi fii cu soțiile și patru copii) s-au mutat în ea.
Nu înseamnă că au primit și banii pentru fosta clădire, de 470 de metri pătrați, distrusă în urma deflagrației, deși semnaseră un acord acord cu compania Flagas să beneficieze de bani, conform evaluărilor acceptate în justiție. Bunurile distruse au fost apreciate la 580.000 de euro, spune Doina Iliescu. Au încasat 250.000 de euro și atât.
„Când am făcut înțelegerea au zis că «da», până au ieșit din pușcărie, apoi au făcut contestații peste contestații”, arată Doina Iliescu cum au curs lucrurile.
Europa Liberă l-a întrebat pe avocatul Florin Cojocaru, care-i reprezintă pe patronii staţiei GPL, Daniel Ionuţ Doldurea şi Cosmin Ionuţ Stângă, ce sprijin au oferit compania Flagas și reprezentanții acesteia victimelor care au avut și au în continuare nevoie de îngrijiri medicale și care este motivul pentru care încă mai sunt situații de victime cu daune materiale nedespăgubite integral sau parțial (cum ar fi, de exemplu, Sorin Barbu sau familia Iliescu).
Avocatul a preferat să nu ofere vreun răspuns.
Ritmul lent al judecății. Statul, chemat să răspundă
Deși cauza este una complexă, cu sute de persoane audiate și expertize tehnice complicate de făcut, în nouă luni rechizitoriul procurorilor era finalizat.
Arestați la zece zile de la deflagrația din 26 august 2023, principalii suspecți, patronii staţiei GPL, Daniel Ionuţ Doldurea şi Cosmin Ionuţ Stângă, sunt judecați în libertate, după două luni și jumătate în spatele gratiilor.
Conform rechizitoriului, bilanțul uman al șirului de nouă explozii din 26 august este de cinci morți și 56 de răniți.
Opt imobile au fost complet distruse, alte 80 parțial afectate, iar zeci de bunuri, în mare parte autoturisme sau utilaje de transport, nu mai există.
Despăgubirile solicitate de zecile de familii afectate sunt de 53,2 milioane de euro.
Li se adaugă încă aproape un milion de euro, cerut de diferite instituții. Ministerul Sănătății, de exemplu, vrea - prin Direcția Generală Asistență Medicală - 140.000 de euro pentru opt dintre pacienții transferați și tratați în clinici din străinătate.
Din 10 iunie 2024, de când a fost înregistrat după finalizarea anchetei procurorilor, procesul nu a ajuns să fie judecat pe fondul cauzei. După trei termene în camera preliminară urmează unul nou, tot aici, pe 10 decembrie 2025.
„Nu este neapărat o culpă a instanței, ci au fost vicii de procedură”, explică pentru Europa Liberă avocatul Marius Ivu. „La un moment dat, au decedat dintre persoanele introduse în cauză, a trebuit să fie citați moștenitorii... Practic a fost câte un viciu de procedură invocat pe bună dreptate, la fiecare termen, nu s-a amânat nejustificat”, susține Ivu.
Cât privește solicitarea făcută, de a fi tras la răspundere și statul român, prin autoritățile în culpă, spune că o discuție în acest sens poate avea loc abia când se judecă fondul problemei. Nu se teme de o eventuală respingere, la prima instanță.
„Așa s-a întâmplat și la Colectiv. Până la urmă, statul, prin Ministerul de Finanțe, a răspuns. În primă instanță, solicitarea a fost respinsă dar a fost acceptată la apel. Din punctul meu de vedere, are șanse să fie introdusă și acum”, explică Ivu.
În cazul incendiului din clubul Colectiv, în urma căruia au murit 64 de persoane iar 186 au fost rănite, soluția juridică a fost dată după șapte ani.
Pentru zeci de victime ale exploziei din Crevedia, fiecare zi de viață vine cu costuri medicale greu de suportat. Sunt lăsate să se descurce singure doar pentru că, într-un moment de cumpănă, și-au făcut datoria ori nu s-au ferit să ajute.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
