Linkuri accesibilitate

Cazul Kovesi și „momentele potrivite” pentru înfăptuirea justiției


În mandatul Laurei Codruța Kovesi au existat și momente judiciare controversate.

Audierea Laurei Codruța Kovesi într-un dosar penal, în plină campanie de obținere a postului de procuror-șef european, este văzută ca un atac. Nu este însă prima oară când justiția acționează în momente interpretabile politic sau personal. Multe au avut loc chiar în mandatul lui Kovesi la DNA.

„Nu este momentul. Aveți încredere în mine. Amănunte o să vă dau cu altă ocazie”, declara șefa instanței supreme, judecătoarea Cristina Tarcea, după dezvăluirea că a avut o întâlnire de taină, pe întuneric, cu președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu. Jurnaliștii insistau să afle mai multe detalii despre acest episod cu potențial extrem de sensibil pentru două personaje de la vârful justiției, însă Cristina Tarcea s-a învăluit în mister: nu este momentul potrivit acum.

Mai multe cazuri de răsunet în justiția românească au avut loc în momente mai mult sau mai puțin potrivite.

Un moment la fel de potrivit sau nepotrivit, în funcție de cine face evaluarea situației, este și audierea Laurei Codruța Kovesi, vineri, la controversata secție de investigare a magistraților, într-un dosar penal bazat pe o plângere a fostului deputat Sebastian Ghiță, care în prezent fuge de executarea unei condamnări cu închisoarea, în Serbia.

Kovesi ar fi acuzată de abuz în serviciu și luare de mită, în legătură cu aducerea în țară a fostului șef al Gelsor, Nicolae Popa, care se ascunsese în Indonezia pentru a evita închisoarea din România. Aceste acuzații îi vor fi prezentate de procurori vineri, cu câteva zile înainte ca Laura Codruța Kovesi să fie audiată la Bruxelles în comisia de selecție a procurorului-șef european, procedură în care Kovesi are prima șansă pentru acest post.

Kovesi acuză o „răzbunare” și „un demers prin care se încearcă să nu obțin funcția și prin care se vrea să mi se afecteze imaginea”. „Să investighezi după zece ani o faptă, nu văd care era urgența ca eu să fiu chemată înainte să mă prezint la această procedură”, a opinat Laura Codruța Kovesi, la Europa FM.

Variațiuni pe aceeași temă ale acestei declarații a lui Kovesi au fost emise de mai mulți inculpați de justiția din România, care au acuzat că sunt chemați la parchet, puși sub urmărire penală, acuzați sau arestați în momente nepotrivite pentru ei, care le afectează imaginea. Adesea, pentru fapte vechi de ani de zile, ca și în cazul Kovesi. Cele mai multe s-au petrecut chiar în vremea când Laura Codruța Kovesi conducea DNA.

Scurt istoric de „momente potrivite” în justiția din România

În perioada când era primar al Capitalei, Traian Băsescu era chemat la audieri periodic, în anii 2003-2004, de către Parchetul Național Anticorupție, condus la vremea respectivă de procurorul Ioan Amarie. Era vorba despre acuzațiile care i se aduceau în dosarul „Flota”. Procedurile judiciare au avut loc chiar înaintea campaniei electorale pentru alegerile locale, unde Băsescu a candidat pentru un nou mandat de primar. El a acuzat că este vorba despre o „instrumentare politică”, din cauza momentului ales de procurori. Punerea sa sub acuzare și trimiterea în judecată au avut loc în 2004, când Băsescu urma să candideze pentru președinția România. Într-un final, dosarul „Flota” a fost clasat în 2015.

Înaintea campaniei electorale din 2016, procurorii anticorupție manageriați de Kovesi au inculpat mai mulți lideri de vârf ai partidelor politice, care se pregăteau de campania electorală pentru alegerile locale, din iunie, sau pentru cele parlamentare, din decembrie.

Astfel, liderul PNL Ludovic Orban a fost pus sub acuzare pentru folosirea funcției în scopul de a obține foloase necuvenite, în urma unui denunț al afaceristului Tiberiu Urdăreanu, căruia Orban i-ar fi cerut 50.000 de euro pentru a plăti televiziuni în campania electorală. Procurorii DNA au făcut acest lucru în aprilie 2016, când Orban își anunțase candidatura la primăria Capitalei, cu mai puțin de o lună înainte de începerea oficială a campaniei electorale. Orban s-a retras din cursă, iar PNL a intrat în vrie, căutând un candidat cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor. Ludovic Orban a fost achitat definitiv în acest dosar, doi ani mai târziu, în martie 2018.

Un alt lider PNL, Vasile Blaga, a fost pus sub acuzare de procurorii DNA la sfârșitul lunii septembrie 2016, cu o lună înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Blaga era șeful de campanie al PNL. El a fost trimis în judecată cu câteva zile înainte de alegeri, pentru trafic de influență, fiind acuzat că ar fi primit 700.000 de euro pentru finanțarea PDL. Vasile Blaga s-a retras de pe listele pentru Parlament la alegerile din 2016. A fost achitat în primă instanță în octombrie 2017.

Fostul judecător CCR Toni Greblă, actualmente secretar general al Guvernului, a fost reținut de procurorii DNA și pus sub acuzare pentru trafic de influență și grup infracțional organizat, în dosarul care a rămas celebru prin celebra „fermă de struți” a judecătorului CCR, fost senator PSD. Acuzarea a avut loc la o săptămână după ce CCR pica, pentru a treia oară, „Legea Big Brother”, concepută și sprijinită fățiș de SRI, prin care serviciul de informații căpăta puteri sporite în controlarea comunicațiilor electronice din România. Greblă a fost printre judecătorii care au votat în sensul că legea era neconstituțională.

Atunci, fostul director al SRI a aruncat public acuzații virulente la adresa oponenților legii, inclusiv la adresa CCR, iar ulterior a demisionat din funcție. Președintele CCR de atunci, Augustin Zegrean, a anunțat într-o conferință de presă, chiar în ziua când Greblă era pus sub acuzare de DNA, că SRI a făcut presiuni asupra CCR pentru o decizie favorabilă. Reținerea lui Greblă a venit 10 zile mai târziu. Judecătorii au respins arestarea sa preventivă. Greblă a fost achitat de acuzații în 2018, decizia nefiind definitivă.

Lia Olguța Vasilescu, vicepreședinte al PSD, a fost reținută și pusă sub acuzare tot în 2016, pe când era primar al Craiovei. Ea a fost plasată în arest la domiciliu, instanța respingând cererea de arest preventiv a procurorilor DNA. Situația se petrecea la sfârșitul lunii martie, cu două luni înainte de alegerile locale, unde Vasilescu urma să candideze pentru un nou mandat. Vasilescu era acuzată de luare de mită și spălare de bani. Acuzațiile i-au fost extinse cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor locale, pe 30 mai, iar DNA i-a pus sechestru pe avere în iunie 2016, între cele două tururi de scrutin de la locale. Olguța Vasilescu a candidat și a și câștigat un nou mandat de primar. Dosarul ei penal a fost retrimis procurorilor DNA pentru refacere.

Președintele PSD Liviu Dragnea a fost chemat la DNA și pus sub acuzare în repetate rânduri, pentru diverse infracțiuni. Periplurile sale pe la anchetatori, pentru înfăptuirea procedurilor judiciare, au picat și în momente nepotrivite pentru activitatea sa politică. Astfel, în aprilie 2016, cu o lună înaintea campaniei electorale pentru locale, procurorii DNA îl puneau sub acuzare pe Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la „Protecția Copilului” Teleorman, dosar în care, de altfel, Dragnea a și primit o primă condamnare, nedefinitivă, la 3 ani și jumătate de închisoare.

Fostul procuror general al României, Tiberiu Nițu, numit în funcție simultan cu Laura Codruța Kovesi, în urma unei înțelegeri în spatele ușilor închise dintre fostul premier Victor Ponta și fostul președinte Traian Băsescu, a demisionat din funcție în februarie 2016, după ce informații că va fi pus sub acuzare alături de fostul vicepremier Gabriel Oprea, pentru folosirea fără drept a unei mașini cu girofar și a unui dispozitiv de coloană oficială, au ajuns în presă. DNA l-a pus oficial sub acuzare câteva zile mai târziu. Mandatul său expira două luni mai târziu și putea fi, teoretic, prelungit. Ulterior, dosarul lui Nițu a fost clasat tot de procurorii DNA, fără să mai ajungă în instanță.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG