Linkuri accesibilitate

Cazul Sibiu. Trei medici explică de ce sunt sedați și legați pacienții de la ATI


În secțiile ATI, protocoalele prevăd proceduri pentru sedarea și legarea pacienților
În secțiile ATI, protocoalele prevăd proceduri pentru sedarea și legarea pacienților

După ce doi angajați de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu, Secţia de Terapie Intensivă (ATI), au afirmat că pacienții infectați cu COVID-19 de aici au fost sedați și legați de paturi, conducerea spitalului a anunţat că a făcut un control în secție, „pentru a identifica situaţia reală”.

Anterior, în urma apariției informațiilor potrivit cărora pacienții ar fi maltratați în secția ATI, procurorii au deschis un dosar penal pentru omor, în cazul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu.

Europa Liberă a consultat trei medici de la trei mari spitale din București care tratează pacienți COVID-19 pentru a vedea în ce măsură legarea, contenționarea cum se numește în termeni medicali, și sedarea pacienților care sunt ventilați mecanic, are loc în alte secții ATI din țară.

Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală, Simin Florescu, director medical la Spitalul Colentina și Cătălin Apostolescu, managerul de la Institutul Matei Balș din Capitală, au explicat pentru Europa Liberă în ce condiții are loc sedarea pacienților de la ATI și în ce condiții pacienții pot fi legați de paturi. În acest moment, la niciunul dintre cele trei spitale nu mai sunt locuri libere la secțiile ATI-COVID-19.

Sedarea și contenția sunt niște proceduri normale într-o secție de Terapie Intensivă cu respectarea unor reglementări.
Medicul Cătălin Apostolescu

Despre cazul de la Sibiu, medicul Cătălin Apostolescu spune că „este o mare gogoriță”, pentru că există proceduri pentru tratamentul pacienților de la ATI.

Contenția (n.r.legarea) pacientului este o chestie care este prevăzută în toate tratatele de medicină. Este un act medical care este permis oriunde, nu numai în România, nu este o măsură barbară. Este adevărat, contenția pacientului trebuie să respecte niște reguli foarte clare, să se facă la indicația medicului, pe o perioadă foarte clară, cu niște parametrii care trebuie respectați. Contenția pacientului se face atunci când comportamentul pacientului poate să pună în pericol viața lui sau viața celorlalți din jurul lui, fie că sunt alți pacienți, fie că e vorba de personal medical”, explică medicul Apostolescu, care afirmă că niciodată medicii nu leagă pacienții pentru confortul lor.

Contenția trebuie menționată întotdeauna în foaia de observație, cu orele clare. În mod normal, spitalele au proceduri de contenție a pacienților. Fiecare spital își face o procedură în funcție de posibilitățile și de situațiile pe care le are, și în funcție de specific”, susține Apostolescu.

În ceea ce privește sedarea pacienților intubați, Cătălin Apostolescu spune că 99% din pacienții intubați sunt și sedați din mai multe motive.

În primul rând, pentru că sonda de intubație traheală este o constrângere de care pacientul va încerca să scape. În al doilea rând, fiecare pacient din lumea asta are ritmul lui de respirație care nu se potrivește de cele mai multe ori cu ritmul de respirație al aparatului și cu presiunile pe care le face aparatul și atunci, ca să ne permită să-l ventilăm așa cum ne dorim ca să atingem anumiți parametrii, este nevoie de sedarea pacientului. Sedarea și contenția sunt niște proceduri normale într-o secție de Terapie Intensivă cu respectarea unor reglementări”, a explicat Apostolescu.

La secția ATI de la „Balș” ajung pacienți cu forme foarte severe de boală la care mortalitatea este foarte mare, potrivit declarațiilor managerului.

Medicul Cătălin Apostolescu spune că, în prezent, la Institutul Matei Balș din București, din cauza aglomerației, unii dintre pacienți staționează în camera de gardă.

Procedurile de la „Marius Nasta”

La Institutul „Marius Nasta”, sunt sedați atât pacienții ventilați non invaziv, cât și cei care sunt intubați pentru că nu mai pot respira singuri.

Pacienții ventilați noninvaziv au nevoie doar de oxigen și nu trebuie contenționați. La această categorie de pacienți, care au boli cronice pulmonare, și ei de regulă au și o creștere a dioxidului de carbon, iar în momentul în care crește dioxidul de cabon și scade oxigenul, pacientul devine agitat și nu înțelege necesitatea de a sta cu ventilația noninvazivă pentru a scoate dioxodul de carbon din sânge, pentru că nu vrei să intubezi pacientul decât dacă nu ai încotro”, spune Beatrice Mahler.

Betrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta
Betrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta

Modificările concentrației de dioxid de carbon produc o modificare a percepției pacientului, el este inițial somnolent, apoi devine agitat. „Este extrem de agresiv inclusiv cu el însuși. Inclusiv pentru aceste persoane se face o contenție, astfel încât să nu-și smulgă masca de pe față”, arată medicul de la „Marius Nasta.

„În cazul pacienților intubați, sedarea este necesară pentru că altfel nu poate fi făcută intubarea. Altfel, e identic ca la operație, o faci pe viu”, mai spune Mahler.

Măsura de contenție se face la indicația medicului

Măsura de contenție există, se face la indicația medicului,
Beatrice Mahler

Un pacient care trebuie intubat este un pacient epuizat, a cărei musculatură nu mai face față efortului respirator. Și atunci, după ce-l intubezi trebuie să-l lași să se odihnească și atunci se face ventilație la parametri maximali. După ce pacientul are parametrii ventilatori stabilizați, se scade sedarea și începi să colaborezi cu pacientul și încerci să-i explici că este intubat și începi să-l trezești”, explică medicul, care mai spune că sunt pacienți care răspund foarte bine la ventilație.

Beatrice Mahler arată că sunt și pacienți care nu colaborează când ajung să respire printr-un tub și să mănânce prin perfuzii.

Măsura de contenție există, se face la indicația medicului, nu o face medicul, dar el este acolo când asistentul face contenția. Medicul, asistentul, infirmiera spală împreună pacientul, hrănesc împreună pacientul”, a spus Beatrice Mahler.

N-ai cum să intubezi și să ventilezi pe cineva fără să-l sedezi

La Spitalul Colentina din București, pacienții sunt sedați după protocoale foarte clare.

În secția de Terapie Intensivă de la noi există pacienți care sunt ventilați asistat, iar aceștia sunt sedați, este o procedură invazivă – este o procedură arhicunoscută a ATI-iștilor. Mai există și pacienți care nu sunt intubați oro-traheal și sunt ventilați non invaziv, adică ventilație cpap sau ventilație cu oxigenoterapie. Mai ales pentru cpap necesită aplicarea unei măști de oxigen etanșă, iar faptul că este etanșă câteodată îi sperie pe pacienți și atunci necesită o sedare ușoară să nu înceapă să se zbată”, explică Simim Florescu, directorul medical de la Spitalul Colentina.

Medicul explică de ce pacienții trebuie sedați. „N-ai cum să intubezi și să ventilezi pe cineva fără să-l sedezi, că l-ai tortura, e ca și cum l-ai opera pe viu, este inuman. Așa este procedura civilizată din orice țară. Mai sunt și pacienții non invazivi care au multă aparatură pe ei și care nu cooperează și atunci îl sedează ATI-stul după o anumită procedură”, a mai spus Simin Florescu.

Ce s-a întâmplat la Spitalul Județean din Sibiu

Un fost angajat de la Terapie Intensivă COVID din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu a povestit, pentru publicația locală Turnu Sfatului, că pacienți în stare gravă cu COVID-19 au fost legați de mâini și de picioare, ignorați de cadrele medicale, sedați, astfel că ar fi murit sufocați.

În urma articolului de presă, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ion Veștemean, a declarat că a fost înregistrat un dosar penal pentru omor în cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu. Ministerul Sănătății a trimis Corpul de Control pentru a verifica situația expusă de jurnaliști.

Marți, o echipă formată din managementul și din medicii specialiști la ATI de la spital a făcut controlul intern la ATI Sibiu, iar în urma controlului s-a constatat că în zona ATI-Covid erau internați 18 pacienți.

Echipa de control a spitalului a verificat modalitatea în care este aplicat actul medical și a stat de vorbă și cu pacienții care nu sunt intubați. Dintre aceștia, un singur pacient era legat, acesta fiind și intubat.

Condițiile de internare și tratament sunt corespunzătoare; personalul medical respectă procedurile și protocoalele medicale; sunt respectate circuitele medicale; personalul respectă programul de lucru; aparatura și instalațiile din cadrul secției sunt funcționale”, spun reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu într-un comunicat de presă.

Un singur pacient era contenționat cu brățări standard

Echipa de control a decis ca în cadrul zonei roșii ATI-COVID să fie instalat un sistem de supraveghere video. Procedurile pentru acest demers urmează să înceapă în cel mai scurt timp posibil.

Managerul Remus Cipăian a declarat că a făcut un control inopinat în secția ATI.

Am găsit un singur pacient care era contenționat cu brățări standard. Restul pacienților nu erau intubați, dar erau sedați pentru a putea suporta sonda de intubație, nu poți să stai cu sonda de intubație fără sedare. Am stat de vorbă cu pacienții care erau ventilați cu ventilație noninvazivă. Una dintre doamne ne-a cerut să-i dăm puțină apă și i-am oferit apa de pe noptieră”, a spus Remus Cipăian, care a precizat că lucrurile descrise în articolele de presă fac parte din cercetările organismelor specializate.

Vom face un audit clinic. Șeful biroului de control al activității sanitare cu un medic ATI din altă secție vor verifica activitatea clinică și respectarea procedurilor și întocmirea documentelor. DSP va veni și va verifica. De altfel, începând din luna noiembrie un inspector DSP vine și ne vizitează în fiecare dimineață”, a mai spus Remus Cipăian.

Din echipa de audit clinic vor face parte șeful biroului de Management al Calității Serviciilor Medicale, un medic anestezist din afara secției ATI-COVID și compartimentul de audit intern.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG