Linkuri accesibilitate

CCR a declarat constituțională OUG privind starea de alertă, dar solicită adoptarea doar prin lege a restrângerii de drepturi și libertăți


Valer Dorneanu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, membri CCR

Judecătorii Curții Constituționale au respins sesizarea pe care Renate Weber o înaintase privind o ordonanță de urgență din anul 2004 privind starea de alertă. CCR a decis însă că orice restrângere a drepturilor cetățenești să se facă prin lege, nu prin OUG și nu în timpul stării e alertă.

Surse din interiorul CCR au declarat pentru Europa Liberă că judecătorii CCR menționează că ordonanța este constituțională în ansamblul ei, în măsura în care nu duce la restrângerea de drepturi și libertăți altfel decât prin mecanismul prevăzut de Constituție.

Judecătorii CCR consideră constituțională OUG 21/2004 privind starea de alertă, au respins pe fond solicitarea Avocatului Poporului, însă au acceptat una dintre sesizările lui Renate Weber, cea referitoare la art.4 al OUG. Asta înseamnă că restrângerea de drepturi și libertăți se poate face doar prin lege.

  • Un comunicat ulterior al CCR a arătat că restrângerea de drepturi și libertăți nu se asocia decât pentru starea de urgență. În aceste condiții, o lege cu restricții în privința drepturilor și libertăților are legătură doar pe perioada stării de urgență, nu și în starea de alertă.

Astfel, potrivit surselor citate, este vorba despre acceptarea punctului de vedere al Guvernului care a fost prezentat la CCR, în sensul că numai în cazurile care sunt de forță majoră este permisă pe o perioadă restrângerea de drepturi și libertăți de către autorități.

Raportor pe această sesizare a Avocatului Poporului este Daniel Morar.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională, pe 6 mai, cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, OUG 21/2004, adoptată de Guvernul Năstase.

Avocatul Poporului considera în sesizarea respinsă astăzi de judecătorii CCR că definirea stării de alertă este definită defectuos, nu este detaliată și permite autorităților administrative restrângerea de drepturi și libertăți a cetățenilor. În această privință, Avocatul Poporului a invocat art 53 din Constituție, care reglementează că restrângerea de drepturi și libertăți se poate face prin lege și doar în anumite cazuri.

În ecuație mai este vorba și despre autoritățile care pot decide restrângerea drepturilor și a libertăților - Avocatul Poporului consideră că astfel de derogări de la normele democratice pot fi făcute doar cu aprobarea Parlamentului, la momentul în care sunt luate. De celaltă parte, Guvernul susține că, în momentele de forță majoră, când pericole grave sunt iminente, este important ca deciziile să fie luate rapid și să poată fi adoptate măsurile de apărare în fața riscurilor prin OUG, în regim de urgență, așadar fără aprobarea deîndată a Parlamentului.

  • Este foarte posibil ca decizia CCR să solicite ca restrângerile de drepturi și libertăți să fie luate prin lege, așadar cu aprobarea Parlamentului, nu prin OUG, doar cu acceptul Parlamentului. Asta se deduce din informația pe care sursele CCR au transmis-o Europei Libere, care spun că au fost acceptate solicitările Avocatului Poporului referitoare la art.4 al OUG21/2004

În anticiparea unei decizii de restricționare a drepturilor și libertăților pe perioada stării de alertă, Guvernul a trimis în Parlament o lege care reglementează inclusiv restrângeri de drepturi și libertăți, care a fost modificat substanțial în Senat de PSD. Legea va fi supusă astăzi votului final în Camera Deputaților.

Importantă în această discuție este și prevederea constituțională care impune intrarea în vigoare a unei legi la trei zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial. Or, chiar dacă legea stării de alertă este adoptată și de deputați, promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial, tot mai rămân trei zile în care nu este acoperită cu reglementări clare starea de alertă.

Teoretic, în aceste condiții, pentru acoperirea vidului de reglementări legislative în perioada de alertă rămân la îndemână

  • o completare a actualei ordonanțe de urgență referitoare la alertă, pe care s-o emită Guvernul cel mai târziu joi
  • o prelungire de către președintele Iohannis a decretului pentru starea de urgență, cu câteva zile (puțin probabilă)

Ambele situații ipotetice au două probleme - o OUG adoptată în timp ce o lege cu același sens este în parcursul legislatv nu este o măsură agreată și poate fi atacată la CCR. De asemenea, președintele a declarat că nu va prelungi starea de urgență după 15 mai.

Cea mai importantă problemă care rămâne este a restricțiilor, pe care Guvernul intenționează să le dea - cele de circulație în interiorul și în afara localității, de organizare a unor întâlniri cu mai multe persoane, precum și amenzile - nu sunt considerate de CCR constituționale în timpul stării de alertă.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG