Linkuri accesibilitate

CCR: Sentința penală trebuie motivată în ziua pronunțării ei


România - Curtea Constituțională a decis miercuri că punerea în executare a unei condamnări înainte de motivarea sentinței este neconstituțională

Curtea Constituțională a decis miercuri că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive fără motivarea sa scrisă este neconstituțională și încalcă dreptul la justiție și la un proces echitabil, iar hotărârea judecătorească trebuie redactată chiar la data pronunțării ei.

Pe scurt, hotărârile judecătorești în materie penală nu mai pot fi puse în executare doar în baza minutei (act în care se consemnează pe scurt rezultatul deliberării) ca până acum, ci a hotârârii redactate, care conține - pe lângă decizia luată de instanță - și motivarea ei pe larg.

Excepția a fost ridicată într-o speță aflată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș de un avocat, George Zlati.

În prezent, motivarea hotărârii judecătorești se poate face în 30 de zile de la pronunțare, termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile, așa cum permite Legea 304/2004.

Cu toate acestea, din cauza supraaglomerării instanțelor și a deficitului de magistrați s-a ajuns ca unele motivări să fie redactate în luni sau chiar ani.

CCR nu oferă, însă, și soluții pentru instanțele supraaglomerate în care se judecă și zeci de dosare pe zi.

„Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil”, a decis miercuri CCR.

Mai mult, Curtea a decis ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării.”

De asemenea, Curtea a declarat neconstituționale mai multe articole din Codul de procedură penală:

„Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale”.

Ce prevăd articolele considerate neconstituționale de CCR

  • „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii";
  • „Președintele completului pronunță minuta hotărârii";
  • „Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare.
  • „Ho​tărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, și se semnează de toți membrii completului și de grefier".​

Curtea a constatat că aceste dispoziții din Codul de procedură penală încalcă atât Constituția cât și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

De asemenea, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea ca valori supreme ale statului de drept.

„Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”, atrage atenția CCR cu privire la efectul deciziilor sale.

Curtea Supremă cere adoptarea urgentă în Parlament a modificărilor cerute de CCR la Codul de procedură penală

„Înalta Curte de Casație și Justiție solicită ferm o intervenție cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispozițiilor Codului de procedură penală cu dispozițiile Constituției”, se spune într-un comunicat remis miercuri presei după adoptarea deciziei CCR,

Curtea Supremă invocă în sprijinul cererii sale „implicațiile negative majore” pe care le poate genera prelungirea proceselor penale în condițiile unui potențial vid legislativ, inclusiv sub aspectul termenelor de prescripție a răspunderii penale și amintește că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial.

Or, începând cu momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dispozițiile legale sus-menționate vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, își vor înceta definitiv efectele juridice.

Pe de altă parte, Curtea Supremă le atrage atenția parlamentarilor că soluția legislativă pe care o vor găsi pentru a pune în acord decizia CCR cu modificările la Codul de procedură penală va trebui să țină cont de supraîncărcarea și deficitul de resurse cu care se confruntă sistemul judiciar.

Judecătorul Cristi Danileț: O decizie istorică

Judecătorul Cristi Danileț salută decizia CCR, despre care spune că este „istorică” și spune, cu ironie că așteaptă ca decizia CCR să se aplice propriilor hotărâri emise.

„CCR a decis acum câteva minute că hotărârea judecătorească în materie penală trebuie pronunțată odată cu motivarea. Este o decizie istorică (...) aceleași argumente ar trebui să se aplice și pentru deciziile CCR și pentru deciziile ICCJ pronunțate în soluționarea RIL-urilor și HP-urilor”, spune judecătorul, fost membru al CSM, într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.

Magistratul redă pe scurt cum se redactează în prezent deciziile și cum se ajunge la întârzieri care pot dura și ani de zile.

„Până acum, după ce dezbaterile de la un proces se terminau, judecătorul ieșea din sala de judecată, delibera asupra soluției, scria soluția într-o minută pe care o pronunța, apoi redacta motivarea hotărârii după o anumită perioadă. Asta genera mai multe ciudățenii:

- de la pronunțarea soluției, până la redactarea hotărârii mai pleca un judecător (transfer, deces, demisie, pensionare) și nu se știa cine să motiveze soluția dată de altcineva;

- în timpul redactării realizai că ai greșit soluția sau ai uitat să scrii ceva în minută, ceea ce te făcea să te forțeze să motivezi greșit acea soluție...greșită;

- termenul de apel/contestație curge de la pronunțarea soluției, ceea ce înseamnă că cel nemulțumit de ea mai întâi o contesta, apoi afla motivele avute în vedere de către instanță;

- dacă ceea ce se pronunță e o soluție definitivă, asta înseamnă că ea se punea în executare și abia apoi inculpatul avea să afle motivele pentru care este în penitenciar;

- redactarea motivării în unele cazuri putea să aibă loc la luni sau chiar ani de la pronunțarea soluției.

După motivarea hotărârii CCR (ce ironie: întâi o aflăm, apoi o vedem!) aceasta se va publica în M.Of. și devine obligatorie. Parlamentul va trebui să îndrepte rapid legea, în maxim 45 de zile”, spune judecătorul Cristi Danileț.

Judecătorul Adina Daria Lupea - Curtea de Apel Cluj: Salvăm inculpații și omorâm judecătorul

Un judecător de la Curtea de Apel Cluj atrage atenția într-o discuție pe subiect cu avocatul Toni Neacșu, purtată pe o postare a avocatului, entuziasmat de decizia CCR, că aceasta este la propriu imposibil de pus în aplicare, pentru că instanțele din România sunt sufocate de dosare.

„Ce vom face cu un lot de arestați preventiv să zic de 10-12, când reținerea stă să expire? Îi trimitem acasă ca până motivează un singur judecător de drepturi și libertăți pentru fiecare, și, măcar pe scurt, luarea sau neluarea măsurii, nu este timp fizic nici de scris. Adică eu sper ca decizia CCR să vină cu lămuriri suplimentare, în sensul că vorbim de hotărâri judecătorești pe fondul cauzei, nu de măsuri preventive, că altfel salvăm inculpații și omorâm judecătorul. Cu totul. Ca și cum ar fi singurul dosar de pe rol. Înțeleg în țările scandinave, unde eu câte un dosar de acesta pe ședință sau pe săptămână, dar la noi, fizic, mi se pare imposibil (...) Noi vrem , asa de principiu, să impunem măsuri și reguli moderne, și chiar firești, să spunem, într-un sistem sufocat la propriu de dosare. Or, nu se poate, fizic nu se poate. Avem prea puțini judecători la prea multe dosare și acum le pretindem să facă și motivarea pe scurt în dosare cu măsuri preventive. Cu ceilalți ce se întâmplă? Decizia asta, părerea mea, va crea un haos, oricât de multă buna credințăa a stat la baza ei”, spune judecătoarea.

XS
SM
MD
LG