Linkuri accesibilitate

Ce a spus judecătorul iranian Mansouri în fața instanței, înainte de a deceda


Gholam Reza Mansouri a decedat în urmă cu o săptămână în holul lui hotel, după ce a căzut de la etaj.

Avocatul lui Gholam Reza Mansouri a declarat, pe 12 iunie, la Curtea de Apel București, că iranianului îi este teamă pentru viaţa sa și a familiei sale. Mansouri a spus că are dovezi în România, care-i demonstrează nevinovăția, cerând să fie cercetat în libertate, pentru a face rost de ele.

Potrivit minutei instanței obținută de Europa Liberă, avocatul din oficiu al lui Gholam Reza Mansouri a spus în fața judecătorului că „există motive serioase pentru a se crede că extrădarea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi că nu există niciun pericol dacă persoana extrădabilă ar fi pusă în libertate având în vedere că s-a prezentat de bună voie la Ambasadă în momentul în care a aflat de la televizor că este urmărit general în statul său şi în continuare va colabora cu organele de cercetare penală”, se arată în documentul instanței.

Mai departe, apărătorul său a arătat că fostul judecător este acuzat că ar fi luat mită pentru a pronunţa o soluţie favorabilă unei persoane, în condiţiile în care, „după cum a declarat în detaliu în faţa procurorului, nu avea astfel de atribuţii de a da soluţii, ci era un judecător care doar punea în executare o hotărâre a unui alt judecător. Din start, aceste acuzaţii merg spre concluzia că se doreşte doar condamnarea sa pentru motive politice”.

Crize convulsive


Avocatul a mai susținut că Gholam Reza Mansouri are o stare precară de sănătate şi că avea documente medicale care confirmau acest lucru. „După cum rezultă din înscrisurile medicale de la dosar, în cursul nopţii de ieri a suferit nişte crize convulsive. Presiunea persoanei extrădabile este foarte mare şi fiind judecător la instanţa superioară în ţara sa cunoaşte foarte bine procedurile şi cum decurg lucrurile şi îi este teamă nu numai pentru viaţa sa cât şi pentru familia sa ce se află în Iran”, a mai susținut avocatul din oficiu.

În ultimul cuvânt, fostul judecător iranian a arătat că „acuzele autorităţilor iraniene sunt nefondate şi, de fapt, este un scenariu bine pus la punct şi arată că prima dată a crezut că este o greşeală şi de aceea, imediat când a auzit că în mass-media iraniană au zis că este un fugar, s-a dus la Ambasadă, însă nu se poate întoarce pentru că în perioada de pandemie nu există avion către Iran. Din aceste motive, solicită să nu se prelungească arestul preventiv, ci să i se permită să fie liber pentru a putea să dovedească că este nevinovat ţinând cont că este judecător şi că ajunge judecător un om demn şi curat. Mai arată că 30 de ani a fost judecător în Iran, că şi-a făcut datoria cum trebuie şi că de aproximativ 1 an este pensionar şi după ce a ajuns la pensie a apărut acest scenariu care nu avea nicio legătură. Este posibil ca un judecător să slujească timp de 30 de ani fără abateri şi tocmai după ce ajunge la pensie să facă acest lucru, să ia mită?”, s-a întrebat Gholam Reza Mansouri în fața instanței de judecată pe 12 iunie 2020.

Dovezile din țară


El a mai precizat că are dovezi pe care se bazează în susţinerea spuselor sale, „dovezi aici în România şi dacă instanţa va dispune să nu se prelungească măsura arestului, ci să fie pus în libertate, poate intra în posesia dovezilor şi să le prezinte la termenul următor. Persoana extrădabilă M.G.R. solicită să nu se dispună arestul preventiv întrucât îl ajută foarte mult pentru a face rost de dovezi”, se mai precizează în document.

În replică, procurorul a arătat că pe numele lui Gholam Reza Mansouri a fost emis un mandat de arestare la data de 25.12.2019 de către autorităţile judiciare din Iran pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate gravă la constituirea unui grup infracţional şi luare de mită. Reprezentantul Parchetului a mai susținut că apărările iranianului sunt neîntemeiate, nefondate şi că nu se impun a fi examinate „în această fază prealabilă având în vedere că la acest moment procesual se discută numai cererea de arestare provizorie în caz de urgenţă. Aspectele invocate de persoana extrădabilă vizează fondul cauzei urmând a fi discutate sau prorogate în acea fază”, se mai precizează în document.

Ce a decis judecătorul


În motivarea deciziei de a nu-l aresta pe iranian, Curtea de Apel București arată că „la data de 11.06.2020 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cererea de arestare provizorie de urgență în vederea extrădării formulată de autorităţile judiciare din Republica Islamică Iran împotriva numitului M.G.R., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate gravă la constituirea unui grup infracţional şi luare de mită prevăzute de art. 3 şi 4 din Legea pentru intensificarea pedepselor celor care comit infracţiuni de luare de mită, delapidare şi fraudă. În fapt, persoana solicitată este suspectată şi urmărită de autorităţile iraniene sub acuzaţia conform căreia, în calitate de judecător, în timpul unei proceduri judiciare privind un caz de drept de proprietate asupra unor întinderi uriaşe ..., a primit mită ca să emită sentinţă în favoarea unei organizaţii criminale …”, se precizează în motivare.

Cererea de extrădare lipsea de la dosar

Curtea a mai constatat că la data judecății, la dosarul cauzei nu se afla cererea de extrădare şi documentele conexe. „La dosarul cauzei nu se află cererea de extrădare şi nu sunt descrise suficient faptele pe care este urmărită persoana solicitată. De asemenea persoana solicitată s-a prezentat de bună voie la Ambasada Iranului în România, ceea ce confirmă versiunea acesteia conform căreia nu se sustrage de la urmărirea penală. Totodată, Curtea apreciază că în contextul pandemiei mondiale de Covid 19 şi incertitudinea primirii la dosar a actelor necesare extrădării, precum şi incertitudinea preluării persoanei solicitate de către statul solicitant, este de evitat menţinerea persoanei în stare de arest preventiv pentru o perioadă îndelungată, nedeterminată. În opinia instanţei este suficientă şi necesară luarea măsurii controlului judiciar, măsură care este aptă să asigure supravegherea persoanei solicitate şi să o împiedice să se sustragă de la judecarea cererii de extrădare”, se mai precizează în document.

Lipsă de transparență

Tot atunci, judecătorul a decis emiterea unei adrese la Oficiul Român pentru Imigrări pentru a întocmi un raport cu privire la situaţia respectării drepturilor omului în Iran pe parcursul procedurilor penale şi cu privire la situaţia închisorilor.

De asemenea, a cerut Oficiului să spună dacă Gholam Reza Mansouri are calitatea de solicitant de azil, statut de refugiat sau beneficiar al protecţiei speciale în România. Același lucru l-a cerut și Europa Liberă de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Răspunsul instituției a fost că informația dacă fostul judecător iranian a cerut azil în România nu este una publică, având caracter personal.

Poliția Capitalei a transmis în urmă cu o săptămână informația că a fost sesizată, în urma unui apel la 112, de la recepția unui hotel din București că a un bărbat cazat într-o cameră a căzut de la un etaj superior și a murit. La scurt timp, poliția a revenit și a transmis presei că „persoana în cauză, un bărbat, în vârstă de 52 de ani, cetăţean străin, se afla sub control judiciar la Secţia 1 Poliţie, pentru infracţiuni ce ar fi fost săvârşite pe teritoriul altei ţari.” Bărbatul mort era iranianul Gholam Reza Mansouri. Extrădarea sa trebuia judecată pe 10 iulie de Curtea de Apel Bucureşti.

Eliberat sub control judiciar

Europa liberă a scris pe 14 iunie despre Gholam Reza Mansouri, cleric și magistrat al regimului de la Teheran, că este acuzat în țara sa de luare de mită, 500.000 de euro, iar de militanții pentru drepturile omului, de torturarea și încarcerarea ziariștilor independenți.

Curtea de Apel București a amânat până pe 10 iulie o decizie în privința extrădării lui Gholam Reza Mansouri, care a fost dat în urmărire internațională prin Interpol de regimul de la Teheran, sub acuzația de corupție și fraudare a 500.000 de euro.

Mansouri fugise din Iran în Germania, unde militanți pentru drepturile omului și organizația „Reporteri fără Frontiere” au depus la procurorii germani plângeri împotriva sa, sub acuzația de violare gravă a drepturilor omului. Ca judecător în funcție în Iran, Mansouri a trimis după gratii jurnaliști independenți, critici la adresa puterii, pe baza unor dovezi contrafăcute. Jurnaliștii încarcerați au fost supuși torturii.

În România a fost arestat de poliție și dus în fața judecătorilor pe 12 iunie. Mansouri a fost reținut în baza mandatului de urmărire prin Interpol, care s-a activat odată ce a pătruns pe teritoriul României.

Curtea de Apel București l-a eliberat din arestul Poliției și l-a pus pe Gholam Reza Mansouri sub control judiciar - nu avea voie să părăsească România, trebuia să se prezinte, vreme de 30 de zile, în fața autorităților judiciare de fiecare dată când era solicitat și era supravegheat de o divizie specială din cadrul Poliției, care se ocupă de persoanele supuse regimului extrădării.

După cum scrie serviciul Radio Farda al Europei Libere, Mansouri era în țara sa un influent cleric, procuror și judecător care a devenit faimos pentru trimiterea la închisoare a jurnaliștilor. În 2013, a ordonat arestarea simultană a 20 de jurnaliști într-o singură zi. Asociațiile de jurnaliști și cele care militează pentru drepturile omului voiau judecarea lui Mansouri în Germania sau în altă țară europeană, pentru torturarea și arestarea jurnaliștilor. Organizația „Reporteri fără Frontiere” a depus o plângere la Parchetul federal german.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG