Dacă ești străin și ajungi în municipiul Buzău, nimic nu-ți va semnala că e locul din care provine președintele celui mai mare partid din România – PSD. Un orășel cochet în centru, dar cu aspect de târg neîngrijit și de oraș comunist prăfuit spre periferie.
În urmă cu trei decenii, aici își începea afacerile și cariera politică premierul actual Marcel Ciolacu. Orașul nu pare a fi ținut pasul cu ascensiunea noului lider PSD: din 148.000 de locuitori în 1992, acum mai sunt 103.000.
Ce s-a schimbat în bine în Buzău
Oamenii cu care a vorbit Europa Liberă spun că văd câteva schimbări în bine, dar că mai e mult de lucru.
„Cel mai mult îmi place la Buzău, acum în ultima perioadă, faptul că au fost modernizate foarte multe zone, în special platoul, de exemplu”, spune Andra Stan, elevă la Liceul Pedagogic.
Tânăra stă alături de doi prieteni pe o bancă din piațeta largă de lângă Palatul Comunal, sediul primăriei.
Construit în perioada 1899-1903, monumentul istoric a fost inaugurat în 1903, în prezența regelui Carol I și a principelui Ferdinand.
Infrastructura e cel mai des menționată de localnici, atunci când sunt întrebați despre ce s-a schimbat în bine.
„S-a amenajat centrul, s-au făcut străzile, s-a refăcut strada principală – Unirii. E un proces de transformare în bine. Zona industrială văd că cea mai mare parte merge, sunt întreprinzători privați”, spune Constantin Ulmeanu, pensionar, fost telefonist/electromecanic.
Și ochiul critic al unei jurnaliste experimentate găsește multe motive de bucurie în orașul în care a stat toată viața.
„Sunt multe lucruri care-mi plac, că de asta am rămas aici”, spune Cătălina Jingoiu, redactor șef Focus TV și corespondent Europa FM.
„Cred că lucrul care-mi place cel mai mult este resursa umană extraordinară pe care o are Buzăul - tinerii, specialiștii care se întorc după ani să lucreze în companii multinaționale sau specialiștii care vin și muncesc pe cont propriu și fac o treabă foarte bună”, detaliază Jingoiu.
Orașul a devenit atractiv chiar și pentru unii bucureșteni. Narcisa Dumitru a făcut traseul invers: s-a mutat aici cu familia în urmă cu șase ani.
„Am venit din București în Buzău pentru un trai mai liniștit, un program de muncă mai relaxat decât în București și mai mult timp cu familia”, spune pe scurt Narcisa Dumitru, specialistă în comunicare la Fundația Comunitară Buzău. Nu doar că nu regretă, dar are multiple argumente în favoarea alegerii făcute.
„Distanțele sunt mai mici decât în București. Au început în ultimii ani să fie din ce în ce mai multe alternative de petrecere a timpului liber cu familia și cu copiii, nivelul școlilor și al grădinițelor este unul, aș spune, mai ridicat decât în Capitală”, spune ea.
„Avem un număr mare de ONG-uri și de grupuri de inițiativă care fac foarte multe proiecte pentru copii, proiecte de educație, de sănătate. Asta mi se pare că încurajează foarte mult buzoienii să creadă că există șansă pentru o viață mai bună în Buzău.”
Ce ar trebui făcut în Buzău
Pe cât de multe lucruri bune găsesc de spus oamenii despre orașul lor, la fel de multe sunt și nemulțumirile.
„Ar mai trebui lucrat prin cartiere, să vedem când or ajunge și acolo”, spune pensionarul Constantin Ulmeanu.
„Lipsa locurilor de parcare în zonele de reședință. Probabil mai avem și noi probleme ca oameni, legat de civilizație, că și aici e o problemă - mentalitatea”, spune profesoara de franceză Elena Garda.
„Ca cetățean, nu din perspectiva jurnalistului, mi-aș dori mult mai multă grijă de cum se desfășoară lucrările publice. Să fie atent supravegheate, să corespundă acelor criterii stabilite în contracte. Mi-aș dori ca un șantier să fie protejat de acele perdele de protecție care sunt firești și sunt și obligatorii, după știința mea, dar eu nu le-am văzut”, afirmă jurnalista Cătălina Jingoiu.
Tinerii par a fi, de departe, cea mai afectată categorie. Aspirațiile lor nici măcar nu sunt complicat de rezolvat.
„Ar putea fi mai multe zone special făcute pentru tineret, de exemplu parcuri de skaterboarding sau lucruri de genul ăsta”, spune ce o doare Andra Stan, elevă la Liceul Pedagogic Buzău.
„Este nevoie mare de alternative și de opțiuni pentru tineri. De la opțiuni de petrecere a timpului liber până la locuri de muncă și de educație. Categoria de vârstă 18 – 35 nu-și găsește locul în Buzău. Nu există facultăți și nici locuri de muncă pentru ei”, susține Narcisa Dumitru, specialistă în comunicare la Fundația Comunitară Buzău.
Bani de rezolvat măcar o parte din doleanțe ar fi. În acest an, autoritățile locale s-au lăudat cu un buget-record: 136 milioane de euro, cu jumătate de milion de euro peste cel de anul trecut.
Realitatea crudă este că, deși Marcel Ciolacu a spus, în glumă, că „Buzăul nu e în Moldova”, Buzăului i-ar fi fost mai bine în anumite zone din Moldova.
În jumătate din regiune se câștigă și cu 20% mai bine. La Iași, de exemplu, venitul net mediu lunar e 4,704 lei. La Buzău - 4.055 lei.
„Din punct de vedere economic, stagnăm de foarte multă vreme. N-avem investitori, n-avem... N-avem!”, este concluzia trasă de profesoara de franceză Elena Garda.
Cu excepția câtorva companii mari, orașul este împânzit de mici afaceri de familie ce păstrează imaginea vechiului târg. Acestea asigură o oarecare pătură de mijloc, însă nu pot fi și soluția pentru dezvoltarea orașului.
Până și familia liderului Marcel Ciolacu mai declară doar o afacere din cele trei de la începutul mandatului din 2020.
Nici aceasta, celebra patiserie din Piața Centrală, nu a mers prea grozav: a făcut anul trecut un profit de 4.000 de euro, dar are datorii de 70.000 de euro.
Semn că „la toți ni-i greu”, dar la fiecare în felul său.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
