Linkuri accesibilitate

Ce are de gând Rusia în Transnistria? Varianta invaziei aeriene și a unei diversiuni la Chișinău


Drapel transnistrean pe un tanc, în timpul unor exerciții militare comune ale armatei transnistrene și ale armatei ruse din 2019.

Rusia ar intenționa să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. De data aceasta, din Transnistria. Republica Moldova, cu cei 3.250 de soldați ai săi, nu ar face față unei eventuale invazii la scară largă asupra țării, pe care Moscova o ia în calcul, spun serviciile secrete ucrainene.

Moscova ar fi luat deja decizia de a ataca Republica Moldova, scrie cotidianul britanic The Times, care citează surse militare ucrainene.

Pericolul asupra integrității fostului stat sovietic, unul dintre cele mai sărace din Europa, vine dinspre regiunea separatistă Transnistria, acolo unde situația este deja tensionată de câteva zile.

Mai multe explozii au avut loc în regiunea ce separă estul Republicii Moldova de Ucraina, iar în cancelariile occidentale temerea că rușii vor să creeze un pretext pentru a ataca Moldova este din ce în ce mai apăsată.

„Credem că Kremlinul a luat deja decizia de a ataca Moldova. Soarta Moldovei este crucială. Dacă rușii vor începe să preia controlul, noi vom fi, militar, o țintă mai ușoară, iar amenințarea la adresa Ucrainei va fi existențială”, a spus o sursă militară ucraineană pentru The Times.

Preluarea controlului asupra Transnistriei ar permite trupelor rusești să se îndrepte înspre Odesa, punct important în strategia militară a Kremlinului, care își dorește controlul asupra estului și sudului Ucrainei.

Ucrainenii se tem nu doar de un nou front deschis împotriva Odesei, ci și de faptul că Moscova ar putea crea un pod terestrul de-a lungul coastei Ucrainei cu Transnistria, ceea ce ar împiedica accesul ucrainenilor la Marea Neagră.

Pentru moldoveni, în schimb, o Transnistrie sub controlul complet al rușilor crează un risc major pentru întreaga țară. Republica Moldova traversează o perioadă economică complicată, iar numărul mare de refugiați și scăderea masivă a exporturilor din cauza războiului au făcut ca nivelul de trai din țară să scadă și mai mult.

Moscova ar putea profita de toate acestea fie pentru a impune la Chișinău un guvern-marionetă, fie pentru a prelua controlul pur și simplu asupra țării.

Este unul dintre scopurile Kremlinului, a mai precizat sursa militară ucraineană citată de The Times. Informația nu a fost comentată nici de guvernul de la Chișinău, și nici de Moscova.

Atac aerian?

Sursele de informații ucrainene au informații că în zona principalului aerodrom din Tiraspol, capitala regiunii separatiste, au loc mișcări în ultimele zile care indică faptul că rușii se pregătesc să atace.

Armata rusă ar urma să folosească avioane de transport Ilyushin-76 și elicoptere pentru a debarca în Transnistria. Acestea ar urma să provină, a mai precizat sursa citată de The Times, din Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia din 2014.

Trupele parașutate ar urma să se alăture celor 1.500 de soldați ruși care se află deja în regiune, parte a unei așa-zise misiuni de pace instituite după Războiul din Transnistria din anii ’90.

Misiunea ar urma să fie una riscantă pentru forțele ruse, care vor trebui să zboare pe deasupra spațiului aerian ucrainean, existând riscul ca aeronavele să fie doborâte de sistemul de apărare al Ucrainei.

Pretextul pe care Moscova ar urma să îl construiască pentru a interveni în Moldova este așteptat să coincidă cu parada de Ziua Victoriei, de pe 9 mai, când Rusia celebrează înfrângerea nazismului din cel de-al Doilea Război Mondial, mai arată Times.

Moscova ar urma să regizeze o serie de proteste, care să aibă loc la Chișinău odată cu invadarea Transnistriei.

Varianta unor proteste

Un raport realizat de Jack Watling și Nick Reynolds, de la think-tankul Royal United Services, arată că, la nivelul Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei se ia în calcul destabilizarea Republicii Moldova și pentru a arăta Occidentului că implicarea în conflictul din Ucraina poate avea efecte dincolo de granițele acestui stat, inclusiv în zona Balcanilor.

O stradă din Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria.
O stradă din Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria.

„După interzicerea simbolurilor militare rusești, serviciile de informații ucrainene au început să primească rapoarte conform cărora generalul major Dmitri Miliutin, de la Serviciul al Cincilea al FSB, ia în calcul organizarea unei mișcări de protest în Moldova în timpul căreia să se folosească intenționat simbolurile interzise, încurajând autoritățile să amendeze un număr mare de protestatari săraci și creând astfel premisa că guvernul împiedică libertatea politică și libera exprimare”, se arată în raportul amintit mai sus, care citează informații obținute de serviciile de de informații ucraineni.

FSB în Republica Moldova

Raportul publicat de Jack Watling și Nick Reynolds mai arată că, vreme de mai bine de un deceniu, ofițerii FSB, sub paravanul unor studii sociologice, au luat pulsul societății moldovenești.

Au constatat, astfel, în toamna anului 2021, că sentimentele pro-rusești ale moldovenilor s-au degradat și că înfrângerea lui Igor Dodon în cursa prezidențială de către Maia Sandu nu a fost una conjuncturală.

Totuși, aceleași studii realizate de spionii Moscovei au relevat că, pe timpul iernii, în special din cauza scăderii nivelului de trai, simpatia pentru guvernul pro-occidental al Maiei Sandu s-a degradat, fapt ce a determinat Kremlinul să facă din Republica Moldova o țintă.

Moscova nu a atacat din cauza pierderilor suferite în Ucraina, însă nu a renunțat complet la idee.

„Rusia are o brigadă în regiunea separatistă Transnistria, care a afișat simbolurile invaziei pe vehiculele lor și care a încercat să doboare forțele ucrainene din sud. Alături de brigadele transnistrene, aceste forțe reprezintă un pericol pentru guvernul moldovean în cazul unui eveniment care ar destabiliza țara”, se mai arată în raportul citat.

Armata din Transnistria participă frecvent la exerciții militare alături de forțele rusești din regiune.
Armata din Transnistria participă frecvent la exerciții militare alături de forțele rusești din regiune.

Reacții de la Chișinău

Temerile unei înscenări care să creeze pretextul Rusiei să intervină în Transnistria au apărut săptămâna trecută.

Pe 25 și 26 aprilie, autoritățile din regiunea transnistreană au au semnalat un atac asupra sediului așa-zisului Minister al Securității din Tiraspol, dar și explozii care au distrus antene radio în satul Maiac. Explozii au mai fost raportate pe aerodromul militar din Parcani, în apropiere de Tiraspol.

La 26 aprilie, autoritățile transnistrene au declarat „nivel roșu” de alertă de securitate și au început instalarea de blocuri de beton pe drumurile ducând spre mai multe orașe din regiune.

În dimineața de 27 aprilie, au fost semnalate focuri de armă în apropiere de satul Cobasna, unde se află un mare depozit cu 20.000 de tone de muniție din epoca sovietică, păzit de militari ruși.

La finele săptămânii trecut, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a dat asigurări că „armata a fost și este pregătită (…) pentru apărarea țării” și va face „tot posibilul pentru a apăra teritoriul, integritatea și suveranitatea țării.”

Președintele Maia Sandu a a declarat că pentru cetățenii de pe malul drept al Nistrului nu ar exista riscuri iminente, în urma incidentelor.

Misiunea de pace din Transnistria

Transnistria se află într-o așa-numită zonă de securitate, care este monitorizată de militari ruși (alții decât cei din GOTR), moldoveni, dar și ai regiunii. Zona de securitate reprezintă 5% din suprafața totală a Republicii Moldova, are o lungime de 225 de kilometri și o lățime de 12-20 de kilometri.

Această zonă își are originea într-un acord de încetare a focului semnat în 1992, la Moscova, de președintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Șnegur, și fostul președinte rus Boris Elțîn, în prezența liderului separatiștilor, Igor Smirnov.

Potrivit zonadesecuritate.md, documentul prevedea încetarea imediată a focului și monitorizarea zonei de forțe de menține a păcii. Era momentul în care războiul dintre forțele separatiste din Transnistria și Republica Moldova se încheia.

Faza latentă a acestui conflict continuă, însă, și în prezent. 1.375 de militari ruși, moldoveni și trasnistrieni fac parte din misiunea de pacificare din regiune. Proporțiile sunt relativ egale.

Regimul de la Chișinău a cerut, în ultimii ani, schimbarea formatului misiunii de pace din Transnistria și în locuirea acesteia cu o misiune civilă cu mandat internațional. Tiraspolul, capitala regiunii Transnistria, dar și Federația Rusă, se împotrivesc.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent. S-a alăturat Europei Libere din 2021, mai întâi ca senior editor, după care, din iulie 2021, ca redactor-șef.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG