Linkuri accesibilitate

Ce găsim în ancheta ucraineană asupra lui Biden și ce se poate difuza de la megafonul unei moschei în plin Ramadan. Revista presei europene


Joe Biden cu fiul său Hunter la învestitura lui Barack Obama în Washington.
Joe Biden cu fiul său Hunter la învestitura lui Barack Obama în Washington.

Weekend lung de Înălțare în mai toată Europa, combinat cu sfârșitul Ramadanului.

Pe măsură ce se iese din pandemie, presa acoperă mai puțin starea de urgență, iar în Ungaria, site-ul de opoziție Index.hu abordează o temă rareori atinsă în presa oficială. Index.hu notează că situația rămâne neclară sau blocată în cazul viitorului tren de mare viteză care ar trebui să lege Budapesta de Belgrad, construit cu fonduri din China, proiect costisitor care a declanșat bănuieli de mare corupție în jurul lui Viktor Orbán.

Săptămâna aceasta, marți, parlamentul Ungarei a clasat conținutul contractului, făcându-l secret. Pentru construirea celor 350 de km de cale ferată pentru un tren de mare viteză, costul oficial se ridică la 2 miliarde de euro. China a oferit ca împrumut 85 % din sumă, dar împărțirea contractelor pentru construcția propriu-zisă se face într-un mod foarte opac, majoritatea fiind atribuite unor firme controlate de apropiați ai lui Orbán.

Pentru China, care a cumpărat în 2016 portul grecesc Pireu, linia ferată Belgrad-Budapesta se arată a fi o prelungire vitală a căii de acces a mărfurilor spre Europa, parte din ansamblul axelor de comunicații pe care China îl numește Drumul Mătăsii.

Ambele țări legate de proiect, atât Ungaria cât și Serbia, se arată sistematic complezente nu doar față de China, dar și față de Rusia.

Ancheta asupra lui Biden

Un alt mare caz de suspiciuni de fraudă a revenit brusc în actualitate: o comisie dominată de aleși republicani din Senatul SUA a trimis o somație (subpoena) pentru a obţine documentele anchetei în care e vizat Hunter Biden, fiul principalului candidat democrat la alegerile prezidențiale Joe Biden.

Este vorba de Comitetul pentru afacerile de securitate (Senate Homeland Security and Governmental Affairs Committee) care a votat în favoarea somației pentru a obține, de la firma de lobbying Blue Star Strategies documentele privind Burisma, firma de petrol și gaz din Ucraina care, în timpul mandatului lui Petro Poroșenko, l-a avut în comitetul director pe fiul lui Joe Biden.

Ucraina revine astfel în campania electorală prezidențială americană, după ce Donald Trump însuși a trecut prin procedura de impeachment – și a fost achitat – pentru că făcuse presiune asupra actualului președinte ucrainean Volodimir Zelenski, cerându-i tocmai asta: să ancheteze asupra lui Biden.

În același timp, cum au scris-o atât Washington Post, cât și, la Londra, The Guardian, Zelenski și-a dat acordul pentru ca procuratura ucraineană și serviciile secrete să investigheze conținutul unor înregistrări de convorbiri între Joe Biden și fostul președinte Poroșenko, care au fost făcute publice de un anume Andri Derkaci, parlamentar ucrainean și asociat al avocatului lui Trump, Rudy Giuliani.

Derkaci are legături cu Rusia și a făcut parte dintr-un partid ucrainean pro-rus. Tatăl său a fost ofițer KGB și el însuși a studiat la un liceu controlat de KGB la Moscova.

În înregistrări, care datează de mai mulți ani și au fost tăiate și remontate, Biden pare a-i promite lui Poroșenko ajutoare SUA de 1 miliard de dolari dacă îl dă afară pe procurorul general de atunci Viktor Șokin.

Trump și aliații săi spun că Biden dorea concedierea procurorului pentru a-l opri să investigheze asupra fiului său. Dar Biden însuși a spus public acum ceva vreme că el i-a cerut lui Poroșenko concedierea procurorului pentru că acela era corupt.

Derkaci s-a întâlnit cu Rudy Giuliani anul trecut în Kiev.

La Moscova, Izvestia afirmă că înregistrările, 11 secvențe sonore cu totul, au fost făcute între decembrie 2015 și noiembrie 2016.

Rusia și Covid-19: Anatomia minciunii

Anatomia minciunii” este titlul din ultimul număr al săptămânalului britanic The Economist, apărut astăzi, în care e analizată situația pandemiei în Rusia. Ca și regimul sovietic, scrie The Economist, cel al lui Putin e vârât adânc în disimulare. Dacă citim statisticile oficiale rusești, reiese de acolo că deși rata contaminărilor e mai ridicată decât cea din occident, numărul de victime este de șapte ori mai coborât... sau așa ar vrea Putin să ne facă să credem.

La Moscova, Kommersant, unul din ziarele încă nesupuse cu totul puterii, calculează că cifra morților în Rusia a depășit 3.000 (3.099, mai precis) și peste 300.000 de contaminări. La rândul său, Novaia Gazeta are un mare articol despre cum procuratura rusă încearcă să blocheze orice știre care nu corespunde celor oficiale, reprimând chiar, sub pretextul combaterii știrilor false, fake news.

Iată însă că la nivelul știrilor care cu greu pot fi considerate drept false se înscrie și aceea, anunțată de Interfax, că dictatorul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, ar fi bolnav de Covid 19 și că a fost adus la Moscova cu un avion special.

Bella Ciao în minaret

În sfârșit, o știre cât se poate de reală: în acest weekend se încheie luna postului Ramadanului și toți credincioșii pregătesc bairamul (marea sărbătoare ce marchează evenimentul), dar iată că, așa cum o relatează La Repubblica, niște glumeți în Turcia, în orașul Izmir (Smirna), au difuzat de la megafonul unei moschei, în loc de familiara chemare la rugăciune a muezinului, o variantă a cunoscutului cântec italian de partizani “Bella Ciao”!

Impura înregistrare n-a putut fi oprită la timp, ea s-a auzit în tot orașul, iar poliția îi caută acum activ pe făptași. La Repubblica notează că Izmir e cunoscut ca fiind orașul cel mai laic din toată Turcia, iar păgânescul imn al partizanilor era limpede dirijat împotriva lui Erdogan.

Site-ul cotidianului Hürriyet oferă chiar și un scurt video cu momentul, nepioasa melodie auzindu-se clar din minaretul geamiei (ba chiar se pare că aceea nu a fost singura în care au cântat partizanii).

Foarte conservatorul Sabah se indignează de acest fapt nemaiauzit ca, în loc de chemarea la rugăciune, să sune ‘Çav Bella’ din megafon (numit în turcă hoparlör, de la franțuzescul haut parleur, cu pluralul hoparlörler).

În Grecia vecină, cotidianul Kathimerini, care tratează pe larg și ilustrat incidentul, amintește și că Izmir/Smirna, al treilea oraș al Turciei, este centrul principalului partid de opoziție, laic și republican, CHP, fondat de “părintele” patriei, ateul și pro-occidentalul Mustafa Kemal Atatürk.

Postul Ramadanului se încheie așadar în acest weekend cu o foarte mare sărbătoare, pe care românii o cunosc sub numele turcesc de bairam.

Faptul că bairam a luat la români sensul generic de petrecere zgomotoasă subliniază, de altfel, caracterul festiv al sărbătorii ce încheie Ramadanul.

Pornind de aici, ramadanul, sau ramazanul, tot după pronunția turcească, mai însemnă, în româna veche, burtă – stomac. De unde expresia dispărută pentru a spune “mi-e foame”: „mă taie la ramazan”.

Cât despre incidentul cu declanșarea megafoanelor care varsă sunete nepotrivite deasupra orașului, unii își vor aminti poate de povestirea ce deschide un anume volum de proze scurte în care cu totul altceva s-a împroșcat din minaret asupra cititorilor (și trecătorilor).

Se vede că uneori literatura o ia înaintea realității.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG