Expunerea de motive din proiectul ”Legii recunoștinței între generații” nu lămurește însă foarte bine la cât se cuantifică ”recunoștința” și mai ales de ce e nevoie de o lege care să adauge la Codul civil modificat acum un an. Într-un amalgam de formulări ambigue și reflexii personale, motivarea vorbește despre ”abandonul emoțional” și ”dezumanizarea sub influența banilor, egoismul și lupta pentru dobândirea averilor create prin munca părinților și bunicilor” antidotul fiind reglementarea prin ”contract a raporturilor între generații”.
Proiectul este inițiat de deputatul Dumitru Gherman, ajuns în PSD via PSM, Partidul Socialist al Muncii, fondat la începutul anilor 90 de Ilie Verdeț, și este semnat de 74 de deputați, printre care și ministrul Muncii, Marius Budai, ministrul Economiei, Niculae Bădălău, deputații Eugen Nicolicea și Florin Iordache.
Dumitru Gherman, pendulând între teorii genetice și psihologie, lansează ideea că vârstinicii aflați în astfel de situații sunt cei abandonați de tinerii care au plecat în străinătate.
”Nu ai cum să faci o estimare la nivel de România, având în vedere că de 30 de ani sunt plecate, după unele estimări, între 4 și 5 milioane de persoane, în majoritatea lor tineri. Sigur, unii sunt abandonați și de cei din România, depinde de educație, de genetica urmașilor, nu sunt psiholog, dar ideea e că pe cei care îi întreține o vecină, o nepoată, chiar dacă i se face testament, după moarte vine urmașul direct și contestă testamentul. La aceste spețe se referă cei care m-au sesizat”, declară Gherman pentru Europa Liberă.
Ideea că părinții ”inapți de muncă, aflați în dificultate”, trebuie susținuți de copii printr-o pensie de întreținere nu e nouă, fiind cuprinsă în câteva articole ( 512- 521) din Codul Civil, care reglementează aceste obligații. Deosebirea este că proiectul PSD merge până la generația străbunicilor.
Evaluarea ”nevoilor economice ale persoanelor vârstnice” fiind făcută în baza unor ”standarde” neprecizate sau a prin alte ”metode stabilite de Guvern", se spune în
Expunerea de motive spune că "părinții au dreptul la respect și recunostință din partea copiilor, fără nicio condiție sau restricție", uitând însă de restricțiile care sunt impuse de Codul civil, care vorbește, la articolul 526 de ”comportamentul necorespunzător”. Mai exact, ”nu poate pretinde întreținere acela care s-a făcut vinovat față de cel obligat la întreținere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri” sau cel care ” se află în nevoie din culpa sa poate cere numai întreținerea de strictă necesitate”. Prevedere valabilă și pentru copii, și pentru părinți.
Proiectul mai spune că "dacă nu există un contract scris, ori testament", "problema achitării pensiei de întreținere de către copiii majori se soluționează pe cale amiabilă" sau pe cale judecătorească. Suma lunară a pensiei de întreținere, care poate include cheltuieli suplimentare legate de medicamente sau îngrijiri medicale, nu poate depăși "o cincime din venitul net lunar al celui obligat". Prevederile se aplică și pentru bunici și străbunici.
Dumitru Gherman explică pentru Europa liberă cum vede soluționarea problemei și care ar fi limita minimă de venit la care părinții ar avea dreptul la acest ajutor din partea copiilor.
”Se soluționează pe cale amiabilă între părți, deci eu îi spun: măi băiatule, eu nu am pensie, că am fost în pensie de boală, te-am crescut, te-am ținut la facultate, ești bine merci pe picioarele tale, lucrezi la o firmă multinațională, ai 3-4000 de euro, uite dă-mi și mie să trăiesc, că nu pot să stau când ai chef să-mi trimiți, când nu ai, nu-mi trimiți. Dacă nu ne înțelegem mergem în instanță și ea spune cât îi impune să-mi dea.
Limita e când părintele nu are mai nimic, sunt situații de pensii de boală, sunt cazuri când oamenii au fost dați afară din serviciu, când s-au dat fabricile la fiare vechi, știți povestea, au plecat așa cum au plecat. Și acum iau pensie de 740 de lei. Eu mă gândesc la o pensie sub cea minimă”.
Pentru copiii lipsiți de recunoștință față de părinții lor, adică pentru cei care refuză cu rea-credință să se achite de obligațiile fixate prin lege sau ca urmare a unei decizii judecătorești, proiectul PSD prevede și sancțiuni. Mai exact, închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. Exact ca în cazul în care unul dintre părinți nu achită pensia alimentară.
Problema bătrânilor abandonați de copii sau familie, care se zbat în sărăcie lucie, este una reală, dar nu există date despre numărul acestora. Există ONG-uri care se ocupă de cei vârstnici, fie prin asistență și îngrijire la domiciuliu, fie prin cămine pentru bătrâni. Capacitatea lor este însă redusă, iar interesul statului este și mai redus.
Un studiu făcut de mai multe ONG-uri care se ocupă de îngrijirea bătrânilor la domiciliu arătă că 20% din populația de pste 65 de ani are nevoie de astfel de îngrijiri. Dar aceste servicii sociale sunt sistematic subfinanțate, peste 70% din bani provenind din donații și granturi din străinătate.
Facebook Forum