Principalul rol al Parlamentului este de autoritate legiuitoare a țării.
În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată (care ia în discuție un proiect de lege). În toate celelalte cazuri, Senatul preia această sarcină. Ca o lege să fie adoptată, are nevoie de votul ambelor camere.
Și tot Constituția României stabilește, la articolul 65, când se întrunesc cele două camere în ședință comună. Altfel, parlamentarii dezbat în ședințe separate ale celor două camere.
Când se întrunesc în ședință comună, parlamentarii au altă sarcină decât dezbaterea și adoptarea noilor acte legislative.
Parlamentul numește șefii de servicii secrete, judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, conducerile televiziunii publice și radioului, votează Guvernul și programul de guvernare.
Și dacă tot validează Guvernul, tot Parlamentul îi poate demite pe miniștri prin mecanismul de moțiune simplă. În cazul Executivului, e vorba de moțiune de cenzură.
Parlamentul are și atribuții internaționale: ratifică tratate internaționale și poate adopta decizii referitoare la politica externă a țării, având un rol important în relațiile cu alte state și organizații internaționale.
Ce face la București parlamentarul ales de tine?
Parlamentarii sunt aleși direct, o dată la patru ani, în județe, București și diaspora. Odată validate candidaturile, deputații și senatorii depun jurământul și trec la treabă.
Parlamentul lucrează în două sesiuni (februarie - iunie și septembrie - decembrie), dar și în sesiuni extraordinare, în celelalte luni, atunci când prezența lor e solicitată de șefii celor două camere.
O săptămână de lucru în Senat începe cu ședința de plen de luni după-amiază. Marțea, în mod normal, este activitate în comisii. Miercurea sunt și comisii, și plen (plen – dimineață, comisii – după aceea). Vinerea și sâmbăta sunt oficial zile dedicate lucrului în teritoriu.
Parlamentarii au birouri de în judetul în care au fost aleși (unii se limiteazã la un singur birou, altii au chiar patru), explică funkycitizen.ro programul de lucru al Parlamentului.
La începutul legislaturii, fiecare Cameră își alege câte un președinte, precum și un birou permanent. Fiecare Cameră are, de asemenea, comisii permanente - pe domenii - sau poate institui comisii de anchetă sau speciale.
Organizarea internă a parlamentarilor e în grupuri, aceleași cu partidele pe care le reprezintă sau minoritățile naționale.
Cum se naște o lege
Cine poate depune la Parlament inițiative legislative? Ne lămurește tot Constituția:
Art. 74 – Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către camera competentă să îl adopte, ca primă cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi camerei competente să le adopte, ca primă cameră sesizată.
Președintele României. Deși președintele nu poate avea direct o inițiativă legislativă, el poate solicita Parlamentului să dezbată anumite probleme de interes național sau să organizeze referendumuri pe teme majore, influențând astfel procesul legislativ.
Proiectul de lege inițiat de unul dintre actorii menționați de Constituție ajunge în camera din Parlament potrivită cu obiectul actului legislativ. De aici, ajunge pentru dezbatere la comisii și, foarte important, i se aduc amendamente - modificări ale textului inițial sau adăugiri etc.
Odată ieșit de la comisii, proiectul de lege merge în plenul camerei sesizate pentru vot. După ce primește aprobare uneia dintre camere, e obligatoriu ca legea să ajungă la vot și în cealaltă cameră.
Când proiectul a obținut majoritatea voturilor în ambele camere ale Parlamentului, legea e trimsă președintelui, pentru promulgare. Ce înseamnă majoritatea voturilor depinde de tipul de lege.
Excepție face cazul în care actul normativ e atacat la Curtea Constituțională. Adică trebuie verificat dacă intră sau nu în contradicție cu legea supremă.
Cine poate ataca o lege la Curtea Constituțională? Presedintele, Guvernul, Înalta Curte de Casație si Justiție, unul dintre președinții celor două camere ale Parlamentului, Avocatului Poporului sau minimum 50 de deputati, respectiv 25 de senatori.
Dacă și acest pas e trecut cu brio, legea ajunge pe masa președintelui pentru promulgare. Care, conform aceleiași Constituții, are dreptul de a trimite legea înapoi la Parlament, pentru revizuire, dar doar o singură dată. Și se reia procesul legislativ.
Ultimul pas, după promulgare, înseamnă publicarea în Monitorul Oficial. De regulă, legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial, dacă nu este specificată o altă dată în textul ei. Există însă și legi care pot prevedea o dată de intrare în vigoare diferită, mai îndepărtată (de exemplu, o lună sau un an de la publicare), pentru a permite instituțiilor și cetățenilor să se adapteze la noile reglementări.
Care sunt cheltuielile unui parlamentar?
Parlamentarii primesc patru tipuri de venituri în timpul mandatului:
1. Indemnizația - salariul de parlamentar;
2. Diurna - sumă alocată zilnic pentru parlamentarii care nu sunt din București, pentru fiecare zi în care sunt la Parlament. Valoarea diurnei este de 2% din indemnizatia lunară brută prevazută pentru deputat sau senator;
3. Bani pentru cazare, transport, telefonie;
4. Sume forfetare - necesare pentru activitatea birourilor parlamentare din teritoriu (chirie, salarii angajați etc).
În plus, parlamentarii au și alte beneficii, dintre care unele nemateriale, sintetizare de Funky Citizens:
- Concediu cu plată până la 8 zile/sesiune.
- Gratuitate nelimitată la transport cu trenul, pe durata mandatului.
- Imunitate parlamentară, conform art. 72 din Constituție. Adică nu pot fi trași la răspundere pentru voturile sau opiniile exprimate în activitatea politică. Pot fi urmăriți penal / trimiși în judecată numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte, după încuviințarea Camerei din care fac parte.
- La final de februarie 2021, parlamentarii au votat abrogarea pensiilor speciale pentru ei înșiși. Există însă 870 de foști parlamentari care încă primesc pensii speciale
Cât costă efectiv aleșii? Informațiile financiare sunt transparente pe paginile de internet ale celor două camere.
Să analizăm, de exemplu, luna mai 2024, în plină sesiune parlamentară.
Camera Deputaților
- Total indemnizații (valoare netă) - 3,6 milioane de lei. Cea mai mare indemnizație, valoare netă, în luna mai a primit-o Dan Barna - 13.019 lei, iar cea mai mică Norbert Apjok - 10.185 lei.
- Diurne - 635.535 lei - pentru deplasări la lucrările Parlamentului, 54.288 - pentru deplasări în teritoriu.
- Cazarea deputaților - 1.259.211 lei.
- Transport deputați - 835.480 lei.
- Telefoane deputați - 13.679 lei.
- Cheltuieli cu personalul de la birourile parlamentare - 3,6 milioane lei.
- Cheltuieli cu bunuri și servicii la birourile parlamentare - 7,6 milioane lei.
- Deplasări în străinătate - 152.000 de lei.
Senat
- Total indemnizații (valoare netă) - 1,5 milioane de lei. Cea mai mare indemnizație, valoare netă, în luna mai a primit-o Nicolae Ciucă - 13.993 lei, iar cea mai mică Adrian Oros - 10.404 lei.
- Diurne - 103.878 lei - pentru deplasări la lucrările Parlamentului, 14.877 lei - pentru deplasări în teritoriu.
- Cazarea senatorilor - 504.728 lei.
- Transport senatori - 137.101 lei.
- Telefoane senatori - 2.467 lei.
- Cheltuieli cu personalul de la birourile parlamentare - 900.000 lei.
- Cheltuieli cu bunuri și servicii la birourile parlamentare - 2,8 milioane lei.
- Deplasări în străinătate - 123.500 de lei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
