Pompeo este la Atena pe fundalul tensiunilor crescânde între Grecia și Turcia, ambele membre în NATO. Macron, în schimb, vizitează Lituania și Letonia, iar la Vilnius, cum o anunță Le Monde, el o va întâlni în această dimineață la Vilnius pe Svetlana Țihanovskaia.
Macron: «Trebuie să lucrăm cu Rusia»
Acesta e titlul din Le Monde în această dimineață, principalul cotidian francez completând că Macron le-a transmis gazdelor, care probabil că nu asta doreau să audă, că este nevoie de un dialog cu Rusia, însă «fără complezență sau naivitate». El a mai spus, în conferința de presă retranscrisă de Kauno Diena, că «Europa și Rusia împart aceeași istorie și aceeași geografie» și că «nu putem face ca și cum Europa ar fi o insulă departe de Rusia».
Referindu-se la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, Macron a spus însă că «Rusia e departe de a fi adus toate clarificările».
Cât privește situația de la Minsk, Macron a declarat deja că «este limpede că Lukașenko trebuie să plece». Cum o notează, la Moscova, Kommersant, dar și radioul lituanian, Macron a repetat ieri seară la Vilnius că Franța nu îl recunoaște pe Aleksandr Lukașenko.
Lukașenko: «Macron să măture în fața porții»
„Macron ar face bine să măture în fața porții, la el acasă”, este ceea ce a răspuns la Minsk Lukașenko, citat de agenția belorusă de știri Belta. Macron, spune Lukașenko, trebuia să demisioneze acum doi ani, când au început manifestațiile de ‘gilets jaunes’. „În mod surprinzător, el e încă în post”, a spus Lukașenko, adăugând că el îl sfătuiește pe Macron așa cum un politician cu experiență ajută un începător.
Opozanta Svetlana Țihanovskaia i-a cerut lui Macron, într-un interviu acordat agenției France-Presse, să fie un «mediator» în țara sa. Lukașenko, la Minsk, a comentat: „Emmanuel Macron acordă multă importanță unei dame, fostă candidată la președinție. Dat fiind că e vorba de o femeie, liderul francez riscă, peste dezastrul politic din țara lui, să aibă și probleme acasă.”
Macron e primul președinte francez care vizitează țările baltice de două decenii încoace. Le Figaro notează că Macron a lansat ieri, împreună cu omologii săi din Lituania, Gitanas Nauseda, și Letonia, Arturs Krisjanis Karins, un apel pentru crearea unui mecanism european, o rezervă de experți care să lupte împotriva dezinformării și a amestecului extern în alegerile naționale. Lituania, Letonia, ca și multe alte țări europene sunt de mai mulți ani încoace ținta unor neîncetate atacuri cibernetice și a unui val de «fake news», din pricina apartenenței lor la UE și NATO. Atacurile s-au întețit după ocuparea Crimeei de către Rusia în 2014 și după declanșarea războiului civil în Ucraina, pe fundalul secesionismului din Donbas, sprijinit de Rusia. (Cf. blogul despre Ucraina pe care îl țin zilnic la Europa Liberă: "Ucraina văzută de la Bruxelles".)
«Elfii» lituanieni
Le Figaro notează că Lituania ia foarte în serios genul acesta de atac «asimetric» prin răspândirea de false știri, cum ar fi cele, din timpul manevrelor NATO, dezinformări elaborate care constau, de pildă, în a răspândi zvonuri că militari străini ar fi violat femei lituaniene. Experții ministerului apărării colaborează în asta cu diverse ONG-uri locale specializate în detectarea dezinformării și s-a constituit o rețea civilă de circa 4000 de «elfi», benevoli care își consacră o parte din timp luptei împotriva «fake news» și care pot, de pildă, să repereze adresele IP ale conturilor de pe rețelele sociale ce multiplică mesajele negative. Criza Covid-19, mai ales, este un teren extrem de fertil pentru dezinformare (în vreme ce în lume s-a atins deja pragul de un milion de morți).
Tocmai pe fundalul vizitei lui Macron în țările baltice, presa rusă subliniază poziția Franței vizavi de Rusia, prezentând-o ca împăciuitoristă și înțelegătoare. Astfel, Kommersant oferă în această dimineață un interviu cu șeful comisiei pentru afaceri externe din Senatul Franței, Christian Cambon (membru în partidul Les Républicains, dreapta sarkozystă), care spune, vorbind despre otrăvirea lui Navalnîi că: «Eu refuz să afirm că asta ar fi opera lui Putin sau a oamenilor lui». La rândul său, Izvestia titrează: «Franța a anunțat condițiile pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei».
Navalnîi vizitat la spital de Angela Merkel
Aleksei Navalnîi însuși a spus-o pe Twitter, mulțumindu-i lui Merkel și confirmând astfel ceea ce scrisese Der Spiegel în ajun. Spiegel revelase deja că Merkel i-a făcut lui Navalnîi o «vizită secretă» în spitalul Charité, ceea ce confirmă importanța întregii afaceri pentru Merkel și pentru Germania. În tweet-ul său, Navalnîi consideră însă că nu e foarte exact ca vizita să fie numită «secretă». «A fost mai degrabă o întâlnire privată și o discuție cu familia», a postat el în rusă.
În acest timp, laureata Nobel pentru literatură Svetlana Aleksievici a părăsit și ea Minskul, precum majoritatea liderilor opoziției, oficial pentru a merge la tratament în Germania.
Summitul UE și o problemă de ego
De îndată ce se va întoarce, miercuri, din turneul baltic, Macron va face joi un salt la Bruxelles, la summitul european special organizat de președintele Consiliului UE Charles Michel.
Summitul, destinat problemelor urgente (Covid, Brexit, refugiați, Turcia, Bielorusia, Rusia) trebuia să aibă loc săptămâna trecută, dar a fost amânat cu o săptămână (până pe 1 – 2 oct.) deoarece Charles Michel a trebuit să intre în carantină, la Bruxelles, ca o măsură de precauție, în urma îmbolnăvirii cuiva din anturajul său.
Tocmai asta îi reproșează corespondentul la Bruxelles al cotidianului francez Libération, Jean Quatremer: acest summit extraordinar, dorit doar de Charles Michel, ar fi putut să aibă loc prin teleconferință, sau, dacă se considera că într-adevăr liderii trebuie să călătorească la Bruxelles în plină pandemie, conducerea discuțiilor putea fi încredințată Angelei Merkel, gazdă perfectă și a cărei țară asigură în acest moment președinția UE. Asta, cu atât mai mult cu cât peste două săptămâni va avea loc un nou summit la Bruxelles, cel obișnuit de toamnă, 15-16 octombrie.
Aici însă, scrie jurnalistul de la Libération, a intervenit ego-ul lui Charles Michel, fost premier belgian. El a preferat să-și impună asupra celorlalți lideri puterea și responsabilitatea de președinte al Consiliului UE, chemându-i la Bruxelles pentru o conferință prezidată de el, abia ieșit din carantină, într-o sală în care pot intra 335 persoane.
În restul Europei
În acest timp, la Atena, cum o detaliază Ekathimerini, Mike Pompeo a promis ajutorul SUA pentru rezolvarea conflictului mocnit dintre Grecia și Turcia în estul Mediteranei.
Este cel mai rece septembrie din ultimii 50 de ani, constată Corriere della Sera. În Spania, cum o anunță El Pais, Curtea Supremă i-a înlăturat liderului catalan Quim Torra titlul de „președinte”, pentru nesupunere (desobediencia), altfel zis activitatea sa în favoarea independenței Cataloniei. Torra este considerat de toată lumea adjunctul, înlocuitorul („el vicario”) liderului independentist, refugiat în Belgia și europarlamentar, Carles Puigdemont.
În Barcelona, mii de oameni au protestat ieri împotriva înlăturării lui Quim Torra. Die Zeit, în Germania, scrie astăzi pe larg despre violența manifestației, protestatarii atacând poliția cu pietre și petarde.
Boris Johnson: prea dezorganizat pentru a fi un tiran
Este concluzia unui comentariu în foarte conservatorul The Times: „Boris Johnson e prea dezorganizat pentru a fi un dictator”. Studenții forțați să stea în carantină își închipuie că trăiesc într-un stat Orwellian, constată The Times, dar guvernul e în realitate cu totul debusolat.
În timpul ăsta, în căminele Manchester și Glasgow, paznicii nu lasă studenții să iasă să-și cumpere ouă, „la fel ca în Wuhan”. Cine știe, continuă ironic comentariul din The Times, „poate că suntem o țară iubitoare de libertate la fel cum Namibia e o țară care iubește ploaia. Sau cum Franța câștigă războaie. Ori ca pasagerii de pe Titanic, cu pluta.”
Facebook Forum