Președintele SUA, Donald Trump, a semnat înființarea unui Consiliu pentru Pace, o inițiativă care, potrivit acestuia, va urmări rezolvarea conflictelor globale și promovarea stabilității, păcii și guvernanței „în zonele afectate sau amenințate de conflicte”.
Consiliul, despre care unii se tem că ar putea submina Organizația Națiunilor Unite, a fost inițial propus pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza, ca parte a unui acord de reconstrucție a teritoriului devastat în urma războiului dintre Israel și organiația Hamas – pe care Statele Unite și Uniunea Europeană au desemnat-o drept organizație teroristă.
Statutul consiliului nu limitează însă rolul acestuia la Gaza.
Iată care sunt principalele puncte ale inițiativei prezentate de Trump la Davos, Elveția, pe 22 ianuarie.
Cine va conduce Consiliul Păcii?
Președintele inaugural al Consiliului Păcii este Trump, care va ocupa această funcție până când va desemna un succesor. El poate fi demis din funcție numai prin demisia voluntară „sau ca urmare a incapacității, hotărâtă prin vot unanim al Consiliului Executiv”.
A fost creat un Consiliu Executiv fondator, compus din funcționari publici și persoane private. Membrii numiți sunt: secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special al SUA Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, fostul prim-ministru britanic Sir Tony Blair, omul de afaceri miliardar și director executiv al Apollo Global Management Marc Rowan, directorul executiv american Ajay Banga și consilierul pentru securitate națională al SUA Robert Gabriel.
În plus, Nickolay Mladenov, politician bulgar și fost trimis al ONU în Orientul Mijlociu, va fi reprezentantul Consiliului pentru Pace pe teren, în Gaza.
Cine sunt membrii?
Administrația Trump a trimis peste 50 de invitații țărilor din întreaga lume. Membrii sunt invitați să adere gratuit pentru o perioadă de trei ani.
La sfârșitul acestei perioade, președintele consiliului de pace poate decide reînnoirea calității de membru a unei țări. Cu toate acestea, dacă o țară dorește să devină membru permanent, poate face acest lucru achitând o taxă de 1 miliard de dolari în primul an de la aderarea la grup.
Casa Albă nu a publicat lista țărilor cărora le-au fost trimise invitații, dar următoarele țări au semnat documentul prezentat pe 22 ianuarie: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Argentina, Mongolia, Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay, Armenia și Azerbaidjan.
În plus, Israel, Egipt, Belarus, Albania și Vietnam au acceptat, de asemenea, să se alăture consiliului. Trump a declarat că și Rusia a acceptat, deși Kremlinul nu a confirmat oficial aceste declarații.
Între timp, mai multe țări au declarat că încă analizează această posibilitate. Printre acestea se numără China, Canada, Marea Britanie, Germania și Japonia.
Multe țări europene au respins deja oferta primită, printre care Suedia, Norvegia și Franța.
Ucraina a declarat că trebuie să aștepte decizia Rusiei, deoarece este greu de imaginat participarea la un consiliu de pace alături de o țară cu care se află în război.
Vaticanul a declarat că Papa Leo, primul pontif american și critic al unor politici ale lui Trump, a fost invitat să se alăture consiliului, deși nu a fost anunțată nicio decizie.
Care este mandatul consiliului?
Consiliul a avut inițial un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, ca parte a acordului de pace din Gaza; acesta urma să se concentreze exclusiv pe reconstrucția pașnică a Gazei, cu o durată de viață până în 2027.
Viziunea lui Trump pentru consiliu – care va fi finanțat prin fonduri voluntare din partea statelor membre, a altor state, organizații și alte surse – este de a îndeplini funcții de consolidare a păcii în zonele afectate sau amenințate de conflicte.
Statele membre vor vota cu privire la urmărirea de noi inițiative de consolidare a păcii, în conformitate cu dreptul internațional.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.