În ciuda unei puternice rezistențe și a unor întârzieri îndelungate, un monument despre care se spune că va deveni „cea mai mare statuie a lui Iisus din lume” prinde contur în apropierea capitalei Armenei, Erevan.

Fotografii recente arată că lucrările de construcție la soclul situat pe vârful muntelui sunt în plină desfășurare, după ani de întârzieri. Un purtător de cuvânt al proiectului a declarat pentru RFE/RL pe 19 martie că „termenul provizoriu” pentru finalizarea monumentului este acum 2027.

Planurile privind construirea statuii pe Muntele Hatis, un vârf de 2.500 de metri situat la aproximativ 30 de kilometri nord-est de Erevan, au fost anunțate pentru prima dată în ianuarie 2022 de către controversatul om de afaceri armean Gagik Tsarukian.

Monumentul uriaș, a spus Tsarukian, ar „arăta poporului armean calea spre renaștere și lumină ”, după conflictul devastator cu vecina Azerbaijan privind regiunea Nagorno-Karabakh.

Statuia lui Iisus din aluminiu trebuia inițial să fie gata până în 2025, dar construirea ei s-a confruntat cu obstacole care aproape au dus la eșecul proiectului.

La scurt timp după anunț, Biserica Apostolică Armeană s-a opus public proiectului, pe motiv că acesta contravine tradițiilor religioase armene. Într-o declarație, autoritățile bisericești au afirmat că „nu consideră acceptabilă instalarea unei statui a Domnului nostru Iisus Hristos”.

În tradiția religioasă armeană nu sunt acceptate ca idoli statuile lui Iisus. Monumentele publice dedicate creștinismului în această țară caucaziană sunt, în schimb, făcute de obicei din pietre sculptate în formă de cruce, numite „Hacikar”. Rarele statui ale lui Hristos care există în țară – unde aproximativ 97% din populație este creștină și rata criminalității este scăzută – au fost vandalizate.

Guvernul Armeniei și-a exprimat sprijinul pentru proiectul „Iisus”, finanțat din fonduri private, considerându-l, în 2022, o potențială atracție turistică. Însă, înainte ca autorizațiile de construire să fie finalizate, o ceremonie de inaugurare a lucrărilor pe vârful Muntelui Hatis, din iulie 2022, ar fi „deteriorat ireversibil” părți ale unei cetăți antice.

După controversa generată de începerea lucrărilor, proiectul a fost suspendat, iar în ianuarie 2025, ministrul Culturii din Armenia, Zhanna Andreasian, a anunțat că proiectul nu poate continua pe vârful muntelui, unde se afla cetatea.

Amplasamentul piedestalului a fost apoi mutat „la câteva sute de metri distanță” de poziția inițială, pe un vârf mai jos al Muntelui Hatis, și, la scurt timp, au fost eliberate autorizațiile pentru proiect. Lucrările la fundația soclului au fost reluate în septembrie 2025.

Cele trei părți ale statuii lui Iisus sunt acum în satul Zovuni și urmează să fie transportate cu elicopterul pe soclul de pe vârful muntelui. Ghidul Suren Aghabekian, din Erevan, spune pentru RFE/RL că statuia „atrage deja vizitatori străini”. A adăugat recent, adaugă ghidul, o oprire la atelierul în aer liber în itinerariile tururilor sale.

Statuia și soclul vor avea o înălțime totală de 101 metri. Spre comparație, statuia simbolică din Brazilia a Mântuitorului are o înălțime de 38 de metri, iar Statuia Libertății din New York se ridică la 93 de metri.

Proiectul „Iisus” a fost apreciat în afara Armeniei, inclusiv printr-o postare virală pe rețelele sociale din ianuarie a starului irlandez de MMA Conor McGregor, care a descris designul monumentului drept „magnific”.

În Armenia, însă, Richard Giragosian, directorul Centrului de Studii Regionale din Erevan, afirmă că atitudinea publicului față de monument este în mare parte negativă. „Atât ideea inițială, cât și forța motrice din spatele proiectului își au rădăcinile în ego-ul personal al lui [Tsarukian], unul dintre cei mai notorii oligarhi corupți din Armenia”, a declarat el pentru RFE/RL.

Șeful think tank-ului spune că mulți creștini din țară consideră că banii pentru proiect ar fi trebuit donați bisericii.

La Zovuni, ghidul turistic Aghabekian afirmă că majoritatea reacțiilor la statuia lui Iisus care se înalță acum deasupra satului par a fi pozitive.

„Încă mai cred că banii aceia ar fi putut fi folosiți pentru ceva mai practic. Dar, la urma urmei, sunt banii lui [Tsarukian] și poate să-i cheltuiască cum dorește”, spune el.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.