Linkuri accesibilitate

UPDATE Cei patru care vor să ajungă procurori generali. Care sunt criteriile și ce va alege Tudorel Toader


Augustin Lazar, s-a înscris în cursa pentru procuror general, spre nemulțumirea ministrului Toader.

Până joi, ultima zi pentru depunerea candidaturilor la funcția de procuror general, s-au înscris în cursă patru procurori, care se vor prezenta la interviul cu ministrul Toader și apoi în fața CSM pentru aviz. Ultimul cuvânt îl va avea președintele Iohannis.

Este vorba de actualul șef al Instituției, Augustin Lazăr, fostul șef DIICOT, Daniel Horodniceanu, fosta adjunctă a Laurei Kovesi, procuroarea Daniela Scutea și procurorul de la DIICOT Brașov, Marian Drilea.

UPDATE MInistrul Justiției a anunțat că doar dosarul lui Augustin Lazăr este complet, doarele celorlalți trei candidați trebuie completate până luni, 01 aprilie 2019, ora 17,30.

Primul care și-a anunțat candidatura a fost Augustin Lazăr, cel căruia ministrul justiției i-a cerut revocarea din funcție în octombrie trecut și pentru postul căruia a declanșat procedura de selecție în 14 martie. Aceste gesturi sunt doar vârful aisbergului unei relații proaste, presărate cu dese contraziceri publice legate de modificările legilor justiției și de presiunile asupra magistraților. Faptul că procurorul general nu a avut ezitări în a-și exprima criticile atât în contextul Ordonanțelor de urgență date de Tudorel Toader, cât și în cel al revocării din funcție a șefei DNA, Codruța Kovesi, că s-a plasat de partea procurorilor atunci când aceștia au protestat public față de atacurile la independența justiței, i-a atras ostilitatea ministrului.

În veritabilul rechizitoriu în 20 de puncte prin care i-a cerut revocarea din funcție, Toader i-a reproșat printre altele exact aceste poziționări publice. De cealaltă parte, nici Lazăr nu a rămas dator: „Cu acest discurs plin de ofense la adresa magistraturii în general, a Ministerului Public în special, actualul ministru al Justiției va intra în istoria tristă a justiției și a politicii românesti. Discursul ne arată nivelul la care se afla instituția în holul căreia poate fi văzută zilnic statuia fondatorului Mihail Kogălniceanu, precum și nivelul la care se dorește a fi situată justiția din România”. ( septembrie 2018)

Nici cu Daniel Horodniceanu, ministrul nu a avut o relație chiar amiabilă, mai ales că DIICOT sub șefia sa a criticat OUG 13 și modificările aduse legilor justiției prin comunicate de presă tăioase. ”Diavolul se ascunde în detalii”, spunea Horodniceanu după dezbaterile la Codurile penale din comisia Iordache și atrăgea atenția că dacă legile justiției trec în această formă, ”multe dosare se vor închide”. Momentul culminat al dezacordului a fost atins atunci când ministrul l-a susținut deschis la șefia DIICOT pe Felix Bănilă, gest pe care Horodniceanu l-a catalogat drept ”o preluare ostilă a DIICOT”. Când procurorul general i-a prelungit interimatul lui Horodniceanu la conducerea instituției cu 6 luni, Toader și-a arătat public nemulțumirea.

Pe de altă parte, este adevărat că Daniel Horodniceanu a devenit mult mai incisiv și vocal după ce n-a mai fost la conducerea DIICOT. A devenit membru al Mișcării pentru apărarea statului procurorilor, a participat la recentele proteste ale magistraților și a luat poziții ferme față de ordonanțele de urgență pe care le pregătește ministrul Tudorel Toader.

În mandatul de 3 ani la conducerea DIICOT, Horodniceanu a avut de gestionat dosare complicate, precum cazul Black Cube privind spionarea şefei DNA, dosarul medicului Lucan sau dosare de terorism, cazul extremiştilor maghiari sau al adolescentului din Craiova acuzat de jihadism, ambele soldate cu condamnări. Un eșec este dosarul Romgaz, care a fost anulat de camera preliminară de la Înalta Curte din cauza unor greșeli procedurale făcute de procurorul de caz , pe care Horodniceanu l-a înlocuit prea târziu pentru a mai putea salva dosarul.

Horodniceanu și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror european. Estre puțin probabil ca fostul șef al DIICOT să fie pe placul ministrului Toader, cel care prezidează comisia de la minister.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct între 2006 și 2013, perioadă în care Laura Kovesi conducea parchetul general, iar în 2017 era secretar de stat în minister. Era perioada OUG 13. Provine de la Parchetul Curții de Apel Brașov, unde s-a întors după terminarea acestor funcții. Între 2013 și 2016, Gabriela Scutea a fost înalt reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană.

Scutea a părăsit Asociația procurorilor în octombrie 2018 când aceasta a fost preluată de procuroarea Elena Iordache, cea cu care a ”băut o cafea” ministrul Toader când s-a dus la Parchetul general să anunțe declanșarea procedurii de selecție pentru procurorul general, și, alături de Bogdan Gabor, a intrat în nou înființata Miscare pentru apărarea statului procurorilor, care s-a poziționat constant împotriva modificării legislației penale și a îndemnat la proteste. Scutea nu a avut poziții publice pe aceste teme, dar simpla asociere cu Kovesi ar putea să o facă indezirabilă în ochii ministrului.

Despre procurorul Marian Drilea de la DIICOT Braşov nu se știu prea multe, cu excepția faptului că a ajuns în atenţia presei în 2012, după ce l-a interceptat pe preşedintele Traian Băsescu, în dosarul „Motorina”. Stenogramele din acest dosar, convorbiri dintre fostul șef al ANAF, Blejnar, Traian Băsescu, și Elena Udrea, pe vremea aceea minstru al Turismului, au fost date pe surse publicităţii, iar cazul a ajuns în fața Inspecției judiciare a CSM, care însă a clasat raportul, spunând că la dosarul respectiv a avut acces un număr mare de persoane, nu doar Drilea. Acesta a cerut CSM să-I apere reputația profesională, dar CSM s-a promunțat doar partial pe caz. În 2013, Marian Drilea a cerut CSM să-I aprobe încetarea detașării la Institutul Național de Magistratură.

Despre Drilea, au existat informații că ar fi dorit, în 2012, postul de șef la DNA, fiind susținut de fostul premier Victor Ponta de care îl lega pasiunea comună pentru raliuri. Drilea a mai bătut la porțile DNA și în perioada de început a instituției, pe vremea ministeriatului Monicăi Macovei, dar nu a avut succes.

Ce urmează

Candidaţii vor susţine, în perioada 3-4 aprilie 2019, un interviu cu ministrul justiţiei, audierea fiind transmisă în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

Rezultatele selecţiei se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, pe 5 aprilie 2019.

Propunerea ministrului justiţiei va fi înaintată Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obţinerii avizului urmând ca, după obţinerea acestuia, ministrul justiţiei să înainteze propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Criteriile lui Toader


Condiții și documente

  • a) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  • b) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri;
  • c) un curriculum vitae al candidatului, conform modelului comun european;
  • d) minimum 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea;
  • e) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului participant la selecţie;
  • f) orice alte înscrisuri relevante.

Tudorel Toader este examinatorul, însoțit de secretari de stat

XS
SM
MD
LG