Cele mai vechi tramvaie funcționale din România, produse acum 6 decenii. Cum sunt întreținute și de ce sunt utile

Bucureștiul urmează să primească 100 de tramvaie noi; acestea au fost cumpărate din fonduri europene și au costat 200 de milioane de euro. Primele bucăți, care trebuiau să sosească în august, au ajuns mai devreme, la începutul lui iunie și aveau să fie puse în funcțiune pe linia 41, care leagă vestul de nordul capitalei. Însă peroanele de pe respectiva linie sunt prea mici, iar acum trebuie reconfigurate.

În Cluj, pentru a „crește siguranța călătoriei”, scrie Adevărul, viteza noilor tramvaielor a fost limitată la 30 kilometri pe oră, iar în Timișoara, oraș care beneficiază la rândul său de 8 garnituri noi, notează Digi24, doar două sunt funcționale.

Până când noile achiziții vor sosi sau vor putea fi puse pe șine, românii din marile orașe, precum București, Galați și Brăila circulă cu KT4D, GT8, GT4 și T4R - combinații de litere și cifre ce reprezintă modelul celor mai vechi tramvaie din țară.

Au fost produse la finalul anilor '60 și '70, iar societățile de transport susțin în unanimitate că, în ciuda vechimii, tramvaiele sunt sigure și nu pot provoca riscuri celorlalți participanți la trafic.

Pentru a vedea starea generală în care se află tramvaiele din România și cum sunt întreținute, Europa Liberă a documentat situația mai multor instituții care au în grijă tramvaie.

București

Cel mai vechi tramvai din cadrul Societății de Transport (STB) al Capitalei a fost fabricat în 1974, în Cehoslovacia, și are un singur vagon. Cel mai nou, Bucur LF-CA, a fost produs în România, în 2016, la Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” a STB, având podea joasă.

Tramvaiele din București beneficiază de un „program complex de salubrizare”, după cum a transmis STB. Conform calendarului, curățenia poate avea loc zilnic sau lunar, la care se adaugă situațiile speciale.

În fiecare zi, la retragere, interiorul unui tramvai este măturat, praful este șters de pe scaune și ferestre, iar barele de susținere sunt dezinfectate. Geamurile, postul de conducere al vatmanului și exteriorul tramvaielor sunt spălate cu soluții de igienizare o dată pe lună. Exteriorul poate fi spălat și o dată la trei zile sau mai des, în cazul în care „condițiile de mediu o impun”.

Pentru o lună de curățenie a tramvaielor sunt alocați aproximativ 77.000 de euro (382.000 de lei), așa cum s-a întâmplat în martie. STB precizează că pentru a-și transparentiza activitatea, a afișat în interiorul mijloacelor de transport în comun un tabel, care prezintă cât de des sunt igienizate tramvaiele.

„Din păcate, există și situații în care condițiile de curățenie nu pot fi menținute pe întreaga durată a unei curse, atât din cauza traficului intens, a prafului de pe carosabil, cât și a lipsei de înțelegere din partea unor călători, care nu respectă normele de conduită în mijloacele de transport în comun”, mai adaugă STB, cu referire la unul dintre motivele pentru care curățenia nu este respectată întotdeauna.

Cu toate că cel mai vechi tramvai a fost produs în urmă cu aproape cinci decenii, reprezentanții spun că vechimea nu este un factor care să pună în pericol siguranța circulației și că reviziile periodice asigură acest lucru.

Cea mai recentă investiție în parcul de tramvaie a STB a fost realizată în 2021, când trei tramvaie au fost modernizate.

Timișoara

Fabricat în Germania, în 1963 - tramvaiul GT4 circulă și astăzi pe străzile Timișoarei. La celălalt capăt, cel mai nou tramvai al Societății de Transport Public (STPT) a sosit în oraș în aprilie 2022, fiind produs de o companie din Turcia: Bozankaya.

Pentru luna aprilie, 10.576 de lei au fost alocați pentru mopuri, prosoape, mături și soluții de curățenie, folosite pentru igienizare. Procesul are loc de fiecare dată când un tramvai intră sau iese din circulație: podeaua este măturată, barele de susținere sunt dezinfectate, iar geamurile și ușile sunt spălate.

Dacă se constată, pe traseu, că un tramvai nu îndeplinește standardele de curățenie, acesta este retras, igienizat și repus pe traseu, susțin reprezentanții societății de transport timișorene.

Cea mai recentă investiție din Timișoara legată de tramvaie are la bază fonduri europene și constă în achiziționarea a 21 de noi mijloace de transport în comun.

Iași

În vederea înnoirii depoului, Compania de Transport Public din Iași (CTP) a apelat, în 2022, la serviciile aceleiași firme din Turcia, precum Timișoara. Cu un an înainte, în 2021, CTP a mai achiziționat 16 noi tramvaie de la PESA, un producător polonez, care a furnizat material rulant și pentru CTP Cluj-Napoca.

De altfel, acestea sunt și cele mai recente investiții ale instituției din Iași, pe partea de modernizare a parcului de vehicule.

La polul opus, cel mai vechi tramvai din Iași a fost produs în Germania anilor '60, la șase decenii distanță față de cel mai nou.

Reprezentanții CTP spun că toate tramvaiele sunt supuse unui program de mentenanță preventivă, astfel fiind îndeplinite normele de siguranță rutieră.

Pe lângă igienizarea zilnică, ce are loc la încheierea fiecărei curse, are loc și o curățenie generală, de mai multe ori pe an, momente în care sunt curățate plafoanele, tapițeria și colțurile. În fiecare lună, procesul de igienizare a tramvaiele CTP are la bază un buget de 190.000 de lei.

Ploiești

Cel mai vechi tramvai din Ploiești își are originile în Cehoslovacia. Tatra a produs modelul KT4D în 1977, iar după 25 de ani, în 2002, după ce a fost folosit pe străzile din Potsdam, Germania, acesta a intrat în posesia Transport Călători Express (TCE). Situația este asemănătoare și în cazul celui mai nou tramvai, care aparține aceluiași model. A fost fabricat în 1985 și cumpărat tot în 2002.

„Chiar și cu vechimea considerabilă a acestor mijloace de transport aceste vehicule nu implică riscuri mai mari decât cele obișnuite pentru participanții la trafic/pasageri deoarece sunt supuse verificărilor zilnice”, explică reprezentanții TCE Ploiești.

Pentru curățarea tramvaielor, suma alocată lunar este de 25.000 de lei; zilnic, acestea sunt igienizate la capăt de linie, prin măturarea umedă și ștergerea prafului, iar tapițeria este curățată mai rar, în funcție de gradul de murdărie, asigură reprezentanții TCE.

În ultimii ani, mai adaugă TCE Ploiești, nu s-au făcut investiții majore - „s-au achiziționat numai piese de schimb pentru cele existente”.

Brăila și Galați

Cel mai recent proiect al Braicar, compania de transport din Brăila, prevede achiziționarea a 12 tramvaie. Până atunci, cel mai nou tramvai din oraș rămâne Tatra KT4D, fabricat în 1988 și cumpărat 9 ani mai târziu, în 1997. Iar cel mai vechi a intrat în circulație în 2005, fiind produs în 1968, în Germania.

Puțin peste 1.000 de euro se duc lunar către curățenie, adică spălarea zilnică a pardoselilor ștergerea prafului și dezinfectarea barelor de susținere. De două ori pe lună, suprafețele și geamurile sunt spălate cu soluții de curățare.

De un buget mai mic beneficiază Transurb Galați, în ceea ce ține de igienizare - 350 de lei lunar, pentru cele 10 tramvaie funcționale.

Cât despre siguranță, „toate tramvaiele care sunt scoase în traseu sunt inițial verificate din punct de vedere tehnic”. Doar cele care îndeplinesc condițiile privind circulația pe drumurile publice pot să transporte călători.

Când e mai bun tramvaiul decât autobuzul și de ce e nevoia ca liniile să fie separate de traficul rutier

Prezent în peste 10 orașe din România, tramvaiul este un mijloc de transport esențial și prea puțin valorificat, spune Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrasturctura. Sustenabilitatea și capacitatea sunt două dintre elementele care deosebesc tramvaiele de alte vehicule.

„Tramvaiul este, în primul și în primul rând, ecologic, pentru că vorbim aici de un vehicul care merge pe energie electrică. Acesta este un avantaj major. Și al doilea avantaj: poți să transporți mulți pasageri în același timp cu el și o faci foarte, foarte ieftin, cu niște noxe cât se poate de scăzute în momentul acesta. Este teribil de ineficient să-i transporți cu autobuzul - de asta avem tramvai”.

Însă, la momentul actual, afirmă Ionuț Ciurea, niciun oraș din România nu se bucură de adevăratul potențial pe care îl are un tramvai. Soluția cea mai bună ar fi separarea liniilor de traficul rutier. Astfel, tramvaiele ar circula mai repede - fără a exista evenimente neprevăzute, cum ar fi ambuteiaje și întârzieri - și mai mulți oameni ar fi încurajați să îl folosească.

„Dacă tu ai o linie de tramvai separată complet sau separată într-un procent semnificativ, atunci tu o să transporți nu doar mulți călători, așa cum am vorbit adineauri, ci vei avea și niște timpi foarte mici și predictibili - ceea ce e foarte important pentru orașele mari, acolo unde se creează blocaje. Dacă stai 10 ani într-o intersecție, fie că stai într-un autobuz, într-un tramvai sau într-o mașină, tot una e, că ajungi în același timp, indiferent cu care ajungi. Dacă pui predictibilitate pe linia de tramvai, atunci ai șanse ca mai mulți oameni să-și lase mașinile acasă”.

La nivel național, rețelele de tramvaie sunt învechite și ar necesita o regândire a întregului sistem, pe baza dinamicii unui oraș. Soluția ar fi un tot unitar. Spre exemplu, Bucureștiul:

„Unele linii de tramvai nu mai sunt relevante. Oamenii nu mai circulă pe ele. Sau ar putea fi relevante, dar sunt în paragină și nu sunt folosite sau nu sunt conectate cu metroul și cu liniile de suprafață. În funcție de cum se dezvoltă orașele, administrațiile trebuie să facă niște studii de trafic, să înțeleagă cum se mișcă cetățenii de dimineață și după-amiază spre serviciu și dinspre serviciu înapoi acasă și să le oferi, integrat, linii - autobuz, tramvai, metrou.”

Materialul rulant învechit este o altă cauză pentru care potențialul tramvaielor nu este atins în totalitate. Climatizarea corespunzătoare și silențiozitatea sunt caracteristicile pe care un tramvai ar trebui să le aibă în anul 2022. „Contează, confortul contează, mai ales în ziua de astăzi. E foarte important să oferi tramvaie moderne, care să nu troncăne din toate încheieturile”, mai spune Ciurea.

Pentru ca tramvaiele să funcționeze, este necesară o infrastructură complexă, ce presupune investiții mai mari decât în cazul autobuzelor. În opinia lui Ionuț Ciurea, aceste investiții merită făcute.

„Merită, merită cu prisosință. De asta există și linie de tramvai în orașele mari. Mai ales la anumite intervale orare și pe anumite secțiuni, zone din oraș, aproape că nu poți să-i transporți cu autobuzele. Ar trebui să ai două-trei autobuze ca să încarci un tramvai. E pur și simplu ineficient și atunci pe termen lung, cu siguranță că merită”.