La scurtă vreme după eveniment, trupele sârbești și cele franceze ale Antantei s-au retras. Camil Petrescu descria cu entuziasm momentul:„O zi de mare sărbătoare pentru Timişoara, a fost duminică, 3 august 1919 : primirea armatei române. De-a lungul traseului pe unde au intrat vitejii fuseseră ridicate arcuri de triumf, împodobite cu flori şi covoare. Festivităţile fuseseră pregătite dinainte. încă de sâmbătă ostaşii erau cantonaţi la marginea oraşului, în apropiere de comuna Ghiroda. Unităţile militare de infanterie şi de artilerie erau comandate de colonelul Virgil Economu; a intrat pe un cal împodobit cu ghirlande de flori. Două mii de tineri călăreţi din Timişoara şi din satele învecinate au format banderii, venite la bariera oraşului ca să întâmpine armata. Drumul triumfal a străbătut artera principală a oraşului până în piaţa mare din centrul cetăţii — denumită de atunci a Unirii — unde s-au desfăşurat solemnităţile primirii”.
Imaginile de epocă păstrate în arhive, descrierile din revistele vremii ca Dacia și Banatul, cât și memoriile unor personalități ca Jozsef Geml, primarul Timișoarei din acel moment, au servit pentru reconstituirea evenimentului azi pe „scena” Pieței Unirii, unde s-au desfășurat în uniforme de epocă 700 de militari, Detaşamentul de cavalerie şi Detaşamentul de Gardă de Onoare al Jandarmeriei Române, Detaşamentul Brigăzii 18 Cercetare- Supraveghere Decebal, Escadrila 712 Elicoptere, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timișoara, Mitroplia Banatului, Asociaţia Eugeniu de Savoya ș.a.
Actorii Teatrului Național Timișoara i-au întruchipat pe Aurel Cosma, primul prefect român al județului Timiș-Torontal, pe comandantul Virgil Economu, precum și pe Geml Jozsef-primar, Ioan Oprea-protopop, Ferenczy-viceprefect, Novacovici-protopop sârb, Karl Moller-reprezentantul șvabilor, Albert Marton-reprezentantul maghiarilor.
Ce nu s-a putut reproduce, a fost frumoasa zi de vară de acum o sută de ani când mii de oameni au întâmpinat armata regală cu ghirlande de flori.
Ploaia torențială de acum nu a împiedicat desfășurarea la fix a ceremoniei, iar timișorenii prezenți au putut auzi pentru prima oară în aceeași piață Rezoluția adoptată la o săptămână după intrarea trupelor, în prezența premierului Ion I.C. Brătianu și a ministrului Consiliului Dirigent, Ștefan Cicio-Pop.:
„Declarăm unirea pe vecie a întregului Bănat cu Statul român sub sceptrul dinastiei române.
Jurăm credință și supunere M.S. Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor românilor.
Aducem omagiile noastre glorioasei armate române pentru măreața operă și jertfă depusă pe altarul dezrobirii noastre de sub jugul de o mie de ani, pentru învingerea bolșevismului maghiar și pentru intrarea triumfală în capitala Ungariei.
Luăm cu mulțumirea la cunoștință hotărârile Suveranului nostru și a sfetnicilor săi de a impune tuturor respectarea drepturilor istorice, teritoriale și suverane ale statului și neamului românesc.
Pretindem respectarea tratatului din 4 august 1916, încheiat de către Regatul român cu marile puteri aliate, pretindem întreaga provincie „Banatul” cu hotarele sale naturale Dunărea, Tisa și Mureșul, din punct de vedere istoric, etnografic și economic, protestăm prin urmare contra oricărei încercări de schimbare arbitrară a hotarelor României Mari.
Protestăm contra oricărei încercări de a știrbi, sub orice pretext, suveranitatea neamului și statului românesc, contra oricărui amestec în chestiunile interne ale statului român”.
De la tribuna unirii din 3 august 1919, colonelul Virgil Economu a rostit o promisiune care, în Timișoara și în Banat, n-a fost încălcată de-a lungul istoriei: respectarea diversității de etnii și confesiuni. Chiar dacă Banatul „s-a românizat” - după exprimarea istoricului Lucian Boia - structura multiculturală a continuat să fie specifică locului. Azi în Timișoara locuiesc 81% români, 5% maghiari, 1,5% sârbi, 1.3% germani, 1,2% romi, 0,06% evrei etc. Chiar decernarea de către primarul Nicolae Robu a titlului de Cetățean de Onoare cetățenilor Adriana Babeți, Béla Szakáts, Doina Popa, Toma Frențescu ilustrează multiculturalitatea orașului.
După ce aseară s-au reîntâlnit cu trupele emblematice Phoenix, Pro Musica și Cargo, timișorenii continuă sărbătoarea cu concerte rock, blues și muzică clasică, cu bunătăți bănățenești și foc de artificii.
Fotografie de epocă: primariatm.ro
Fotografii de la eveniment: Brîndușa Armanca
Facebook Forum