Linkuri accesibilitate

Inteligența artificială în școli. Ce notă dă un profesor român unui comentariu făcut de ChatGPT


Imagine generată cu ajutorul tehnologiei artificiale. Platforma Fotor a fost folosită pentru a crea o imagine cu elevi care folosesc tehnologia artificială la clasă, în anul 2023.

Școlile din New York au interzis folosirea platformei ChatGPT în sălile de clasă. Tema e însă de actualitate în întreaga lume, iar profesori din România se așteaptă ca tot mai mulți elevi să apeleze la inteligența artificială. Plagiatul e parte a discuției.

Școlile din New York au interzis platforma de inteligență artificială ChatGPT. Robotul a primit interdicție pe toate dispozitivele și rețelele din școlile publice din oraș, pe fondul preocupărilor legate de efectul negativ al inteligenței artificiale asupra gândirii elevilor.

Mihai Maci, profesor universitar la facultatea de istorie din Oradea, este de părere că în România vor apărea tot mai multe cazuri de folosire a robotului în scopuri academice.

ChatGPT este „instruit” de un eșantion de texte preluate de pe internet. Universul statistic care se află în spatele platformei îi permite să genereze răspunsuri, în câteva secunde, sub forma unui dialog cu interlocutorul.

Tehnologia a fost lansată în noiembrie 2022, devenind imediat populară pentru gama largă de funcții pe care o poate îndeplini. Prototipul GPT 3 din spatele platformei generează răspunsuri complexe, chiar „umane” la întrebările adresate de utilizatori.

Europa Liberă a simulat AICI scrierea unei știri cu utilizarea acestei tehnologii.

AI-ul poate rezolva funcții matematice, poate genera imagini pornind de la un prompt simplu și poate genera cod HTML. Experții sunt de părere că poate fi folosit chiar și pentru realizarea lucrărilor academice.

Produsul a devenit popular pe rețelele de socializare imediat după lansare. Publicația Semafor a transmis că Microsoft va investi 10 miliarde de dolari în tehnologia ChatGPT. Mai mult, gigantul tehnologic plănuiește să integreze tehnologia GPT în platformele Microsoft cum sunt Word, Outlook și PowerPoint.

Preocupări legate de folosirea ChatGPT în mediul școlar

Temerile legate de plagiat fac parte din motivele pentru care platforma creată de OpenAI a fost interzisă în școlile din New York. Dezbaterea are loc și în alte cercuri academice anglo-saxone, dar și în România.

În Marea Britanie, fenomenul ChatGPT este deja răspândit în pedagogie. Un profesor a acordat nota B+ (nota 8 în sistemul românesc), pentru un eseu scris, integral, de ChatGPT.

Mike Sharples, profesor universitar, specializat în pedagogia tehnologică, scrie într-un blog al Universității London School of Economics că a instruit platforma ChatGPT să realizeze un eseu despre stilurile de învățare, iar GPT a produs un material aparent coerent și bine documentat, care a inclus chiar și o bibliografie. Platforma a împrumutat un format plauzibil, însă textele citate nu există în realitate.

Mihai Maci este de părere că platforma va fi folosită în scurt timp și de elevii din România. Profesorul spune pentru Europa Liberă că se așteaptă ca elevii și studenții din România să folosească ChatGPT-ul exact așa cum folosesc orice altă tehnologie - imprimanta, de pildă, sau telefonul mobil.

„Problema mare este problema discernământului”, spune profesorul. Apare problema folosirii tehnologiei pentru crearea unor texte care nu se vor putea deosebi de cele create de un om. El este de părere că profesorii ar trebui să se pregătească pentru acest moment, nu să îl blocheze, ignore sau respingă.

Mai mult, Mihai Maci critică decizia luată de școlile din New York, spunând că tehnologia va deveni integrată în viața de zi cu zi, iar forma sa actuală este numai una primitivă - „telefonul celular în variantă cărămidă”. Pedagogia este responsabilă pentru integrarea tehnologiei în modul de predare, amintește el.

„Mulți dintre noi vom folosi funcția asta și ea ne va ușura anumite lucruri, în contextul în care vor fi introduse în memoria datelor robotului biblioteci întregi. Gândiți-vă ce avantaj ai dacă lucrezi cu o anumită problemă, să-i ceri să-ți facă o sinteză a informației pe un anumit termen”, spune profesorul.

Folosirea tehnologiei într-un mod potrivit va rămâne însă la latitudinea relației elev-profesor, mai spune Mihai Maci. Acesta crede că, în lipsa unui mediu școlar care încurajează elevul să sintetizeze informațiile, ChatGPT-ul nu va putea fi folosit într-un mod avantajos în mediul școlar.

Comisia Europeană a lansat un ghid pentru folosirea inteligenței artificiale în școli, însă instituțiile europene și orientările lansate de acestea se confruntă cu faptul că nu pot ține pasul cu avansul tehnologic.

Implementarea orientărilor publicate de instituțiile Uniunii Europene poate dura ani de zile, timp în care tehnologia avansează, iar domeniul tehnico-legislativ se lovește de noi provocări.

Ghidul oferă orientări pentru folosirea eficientă a inteligenței artificiale la clasă, însă nu tratează pericolele aferente acestei tehnologii.

Mai mult, nivelul digitalizării actual din România nu ar permite implementarea sugestiilor Comisiei Europene, având în vedere că numai 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor.

Dezbaterea de care se lovește platforma este aceeași care a avut loc, în trecut, în jurul folosirii calculatorului la matematică, sau când pixul a înlocuit călimara cu cerneală.

Europa Liberă a testat capacitatea robotului de a îndeplini atribuțiile unui elev și a instruit ChatGPT să realizeze un eseu de bacalaureat la limba și literatura română.

Experiment: Comentariu literar realizat de ChatGPT

Europa Liberă a instruit platforma ChatGPT să realizeze un comentariu literar în care să analizeze particularitățile de construcție a unui personaj din romanul „Enigma Otiliei”.

Europa Liberă: Realizează un eseu, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj din romanul „Enigma Otiliei”. Prezintă statutul social, psihologic, moral etc. al personajului ales. Ține cont de evidențierea unei trăsături a personajului ales prin două episoade/secvențe din roman și analizează două elemente de structură, de compoziție și de limbaj.

Chat GPT: „Enigma Otiliei” este un roman scris de George Călinescu, publicat în anul 1938, care se remarcă prin construcția atentă și complexă a personajelor. Personajul Otiliei este un exemplu deosebit de acest aspect și va fi analizat în cele ce urmează, prin prisma statutului social, psihologic, moral al acesteia și prin analiza unor trăsături specifice prin intermediul a două episoade din roman.

În primul rând, statutul social al Otiliei este de tânără din clasa mijlocie, fiind fiica unui notar. Ea nu se conformează convențiilor societății și își urmează propriile dorințe și visuri, chiar dacă acest lucru înseamnă a fi considerată neconformistă. De exemplu, ea refuză să se căsătorească cu un bărbat pe care nu-l iubește, ceea ce contrazice normele societății din acea vreme.

Psihologic, Otilia este descrisă ca fiind un personaj puternic și independent, dar de asemenea profund sensibilă și empatică, cu o puternică dorință de a înțelege lumea din jurul ei. Această trăsătură este evidențiată în episodul în care Otilia încearcă să-i salveze pe cei dragi de la ruina financiară, chiar dacă acest lucru înseamnă să-și sacrifice propriile dorințe și visuri.

În ceea ce privește moralitatea, Otilia este un personaj care se conduce după principiile sale, nefiind dispusă să facă compromisuri cu privire la propriile valori, evidențiată prin episodul în care Otilia refuză să accepte ajutorul lui Felix, deoarece acesta a înșelat-o.

La nivelul structurii, romanul prezintă o construcție narativă în care se schimbă perspectiva narativă, prin intermediul caracterului-narator care schimbă în mod constant povestea din punctul de vedere al personajului principal.

La nivelul compoziției, există un element de simetrie în roman, care se reflectă în relațiile dintre personaje și în evoluția acestora, dar și în dezvoltarea acțiunii. De asemenea, se observă o utilizare atentă a simbolurilor și aluziilor care contribuie la crearea unei atmosfere specifice în roman.

La nivelul limbajului, George Călinescu a utilizat un limbaj rafinat și elegant, acesta evocând atmosfera de epocă, dar și prin detalii artistice si descrieri. Asemenea, se observa o varietate stilistica si o exprimare a emoțiilor complexe și fine.

În concluzie, personajul Otiliei din romanul „Enigma Otiliei” este construit într-un mod complex, prin intermediul statutului social, psihologic și moral al acestuia, precum și prin intermediul trăsăturilor evidențiate prin două episoade din roman. De asemenea, se observă utilizarea unor elemente de structură, compoziție și limbaj care contribuie la crearea unei atmosfere unice în roman și la caracterizarea personajului Otilia.

Nota 3 pentru efort. Care este riscul aferent folosirii robotului în școli?

Profesoara de limba și literatura română, Maria Melente, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, a acordat comentariului realizat de ChatGPT nota 3.

Ea este de părere că eseul creat de robot reprezintă „o beție de cuvinte, în care nu se spune nimic concret despre personaj”.

Maria Melente spune că frazele pe care le folosește ChatGPT în text, deși drăguț construite, nu sunt de calitate, iar informațiile referitoare la personaj sunt eronate.

„Tot portretul e mult prea general construit și nu există niciun detaliu care să demonstreze că portretul e al Otiliei. Nota 3 pentru efort”, spune profesoara.

Maria Melente adaugă că textul generat de ChatGPT lasă impresia că a lipit fragmente din diverse comentarii publicate online, dar multe nu au legătură cu romanul.

Mihai Maci este de părere că și în cazul ChatGPT, robotul trebuie folosit ca o unealtă. „Unealta e neutră în sine. Responsabilitatea folosirii ei o avem noi”, spune profesorul.

ChatGPT: Unealtă academică sau prilej pentru copiat

Stephen Marche, într-un articol pentru publicația The Atlantic, pune o întrebare legată de viitorul eseul universitar, în contextul evoluției tehnologice.

Acesta preconizează că științelor umane le vor trebui circa 10 ani pentru a se obișnui cu noua tehnologie. Doi ani pentru ca studenții să învețe să folosească tehnologia, trei ani pentru ca profesorii să se prindă, și încă cinci ani pentru ca partea administrativă să reglementeze domeniul.

Mihai Maci scrie pentru publicația Contributors, despre pericolul pe care îl reprezintă platforma ChatGPT în mediul academic românesc, în rândul studenților care ar putea încerca să folosească platforma pentru a copia sau pentru a realiza lucrări de licență sau chiar doctorate.

Nu au apărut încă dovezi clare care să confirme sau să infirme faptul că în România elevii au început să folosească ChatGPT în mediul școlar.

Jurnaliștii de la Edupedu au testat cât de ușor îi este robotului să „rezolve” texte, teme sau eseuri la limba și literatura română, istorie, matematică sau educație civică.

Concluzia este că robotul poate scrie un eseu original despre poezia lui Marin Sorescu, poate explica ce este radicalul în matematică și poate trage concluzii despre îmbunătățirea calității mediului în Ploiești.

ChatGPT poate realiza temele elevilor, iar acest lucru poate avea un impact semnificativ asupra educației, scrie Kate Parker pentru publicația Tes.

Autoarea este de părere că atât profesorii cât și cei responsabili pentru gestionarea educației ar trebui să aibă în vedere pericolele aferente inteligenței artificiale în mediul școlar, să reacționeze ca atare și să trateze platforma ca o unealtă în sala de clasă.

  • 16x9 Image

    Irina Breilean

    Absolventă a Școlii de studii slavone și est europene din cadrul University College London, și-a găsit pasiunea pentru jurnalism după terminarea facultății. În trecut, a lucrat în cercetare, în cadrul think-tankului studențesc Bentham Brooks Institute/University College London.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG