Cheltuielile statului de anul viitor nu vor scădea - nici măcar nu vor rămâne la același nivel cu cele de anul acesta, a anunțat Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, într-o ședință cu parlamentarii liberali.
Europa Liberă a obținut informații de la lideri ai Partidului Național Liberal (PNL) legate de ce le-a dezvăluit în sedința de partid reprezentantul Guvernului: care vor fi principalele modificări atât din perspectiva cheltuielilor, cât și a colectării.
Principalele măsuri bugetofage
Cheltuielile vor crește din două motive:
1. Majorarea pensiilor, în medie, cu 40%
2. Creșterea salariilor din Educație.
Dacă în primul caz lucrurile par destul de clare și sunt cuprinse în legea pensiilor, proaspăt promulgată, în cel de-al doilea încă nu există un acord.
Boloș le-a transmis deputaților liberali că va fi încheiată o întelegere care prevede o majorare a veniturilor din Educație cu 13% de la 1 ianuarie și cu 7% de la 1 august 2024.
Sindicaliștii din învățământul preuniversitar nu au încheiat încă negocierile.
„S-a vorbit de o majorare de 20 de procente, dar nu s-a comunicat o formă de împărțire a ei. În momentul întoarcerii premierului din Statele Unite, urmează să se definitiveze asumat și oficial această creștere a salariilor pentru învățământul preuniversitar din anul 2024”, declară pentru Europa Liberă Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași (USLIP Iași).
Liderul sindical afirmă că așteaptă un demers oficial, înainte de a pregăti o reacție.
„Trebuie respectate acele angajamente stabilite de Guvernul României cu federațiile din învățământul preuniversitar, care prevedeau o creștere de 50% a coeficientului dintre ceea ce avem în prezent și cel maxim pe care ar trebui să-l prevadă grila agreată de federațiile sindicale și reprezentanții Guvernului”, mai spune Lăcustă.
Cât și cum speră Guvernul să strângă bani suplimentari
Unul dintre instrumentele pe care se bazează ministrul Finanțelor este Legea 296 privind unele măsuri fiscal–bugetare, lege care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
Ar veni bani în plus la buget din impozitarea microîntreprinderilor - impozitul pe cifra de afaceri și modificările legate de cota de impozitare de 3% pentru cei care depășesc plafonul de 65.000 de euro sau 300.000 de lei.
La acestea se adaugă eliminarea facilităților fiscale pentru agricultură, construcții și domeniul IT și actualizarea valorii accizelor și TVA-ul de 19% pentru produsele agro-alimentare care conțin mai mult de 10 mg de zahăr pe suta de grame de produs.
Surplusul la buget adus de aceste modificări fiscale ar trebui să fie de 16 miliarde de lei, a anunțat Boloș.
O altă sursă ar fi Ordonanța 90, supranumită Ordonanța Austerității, care limitează cheltuielile de funcționare ale statului.
Ministrul a spus că, dacă în anii anteriori ele creșteau în perioada noiembrie și decembrie cu peste 3-4 miliarde lei lunar, în octombrie impactul suplimentar pe cheltuieli ar fi fost de doar 1,2 miliarde.
„Ordonanța ne ajută foarte mult să ținem sub control deficitul bugetar și să nu riscăm pentru anul următor o eventuală suspendare a fondurilor, care ar fi catastrofală pentru țara noastră”, le-a transmis Boloș colegilor de partid.
Per total, ministrul a anunțat că estimează o creștere a veniturilor de 47 de miliarde de lei (9,1% din PIB), influențată de noua lege plus creșterea PIB-ului nominal.
„A fost un an extrem de greu, fără niciun fel de măsură fiscal–bugetară care să aibă impact pe venituri, a trebuit controlat deficitul bugetar doar din măsurile gândite pe partea de cheltuieli”, s-a plâns Boloș.
Ministrul a subliniat că „partea de cheltuieli este destul de generoasă” și că a încercat protejarea investițiilor „fiindcă sunt motorul dezvoltării economice”.
Reacția specialiștilor în economie
Specialiștii în economie nu cred că Guvernul își va atinge țintele propuse.
„Sunt sceptic. De regulă, când crești taxele, ai o scădere a bazei de impozitare. Probabil se va întâmpla ca anul acesta: o previzionare de deficit care nu este respectată”, declară, pentru Europa Liberă, economistul Tudor Smirna, membru fondator și președinte al Institutului Ludwig von Mises – România, asistent universitar la Academia de Studii Economice.
În opinia lui, o soluție ar fi diminuarea poverii fiscale.
„Rarisim și niciodată în ultimii ani nu s-a recurs la această soluție: prin scăderea taxării, este posibilă creșterea veniturilor la buget prin extinderea bazei de impozitare”, arată Smirna una dintre căile care pot fi urmate de Executiv.
Economistul se arată sceptic și că România va reuși să atingă ținta de deficit propusă, de 3%.
Prea multe motive de optimism bugetar nu vede nici Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul URA.
În opinia sa, faptul că ministrul Finanțelor a declarat că veniturile și cheltuielile cresc cu aproximativ aceeași sumă lasă deschisă întrebarea: „unde este consolidarea bugetară?”
„Veniturile trebuie să crească mai iute decât cheltuielile, dacă România vrea să scadă deficitul bugetar. În acest context el nu se reduce și asta intră în contradicție cu toate angajamentele României”, a declarat pentru Europa Liberă profesorul universitar Bogdan Glăvan.
Economistul mai arată că mărirea unor taxe micșorează baza de impozitare. Dacă taxarea pe salarii ar crește, de exemplu, acest lucru afectează costurile firmelor și diminuează profitul, implicit banii pe care speră Guvernul să-i obțină din impozitarea acestuia.
Cât privește posibilitatea de a se ajunge la un deficit de 3%, Glăvan este categoric: „Absolut deloc!”.
