ALMATÎ, Kazahstan – Documentele consultate de RFE/RL evidențiază presiunea exercitată de guvernul chinez pentru urmăririrea penală a 19 activiști din Kazahstan. Acesta au fost acuzați că au organizat demonstrații împotriva lagărelor de internare în masă ale Chinei pentru uiguri și alte minorități musulmane din Xinjiang.
RFE/RL a obținut o notă diplomatică trimisă de Consulatul General al Chinei din Almatî către Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului, în care protestul organizat de activiști pe 13 noiembrie e descris ca „o provocare deschisă împotriva demnității Republicii Populare Chineze și o insultă la adresa imaginii Partidului Comunist Chinez și a liderului Chinei”.
Prin notă se se solicita autorităților kazahe „să investigheze cu seriozitate [incidentul]”.
Activiștii fac parte din Naghyz Atazhurt, un grup de advocacy neînregistrat care lucrează cu familii care au rude dispărute în Xinjiang.
RFE/RL a examinat materialele judiciare aduse împotriva lor, care arată că anchetatorii guvernului kazah au citat nota diplomatică ca justificare cheie pentru deschiderea unui dosar penal în temeiul articolului 174(2) din Codul penal al Kazahstanului. Acest articol incriminează „incitarea la discordie națională, etnică sau altă discordie socială” atunci când este comisă de un grup.
Protestul „a afectat negativ prietenia dintre cele două națiuni”, se arată într-un act de acuzare kazah consultat de RFE/RL.
„Partea chineză și-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la incident. Consulatul General [al Chinei] și-a exprimat speranța că acțiunea va fi investigată în mod corespunzător”.
Dispoziția, criticată pe scară largă de grupurile pentru drepturile omului ca fiind vagă și susceptibilă de abuz, prevede pedepse cu închisoarea de până la zece ani.
Erlan Zhetibaev, un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Kazahstan, a confirmat pentru RFE/RL că ministerul „a organizat o reuniune periodică cu ambasadorul Chinei în Kazahstan” în noiembrie, dar nu a comentat nota trimisă de consulatul Chinei.
„La întâlnire, pe lângă problemele bilaterale, s-a discutat și incidentul care a avut loc în districtul uigur din regiunea Almatî pe 13 noiembrie 2025, iar partea chineză a fost informată cu privire la măsurile luate de agențiile de aplicare a legii din Republica Kazahstan în legătură cu acest incident.”
În prezent, 13 activiști rămân în arest preventiv, iar alți șase se află în arest la domiciliu. Printre ei e și Nazigul Maqsutkhan, o activistă însărcinată, a cărei stare de sănătate a devenit o preocupare pentru grupurile de drepturile omului din țară.
Procesul intentat de guvern împotriva Atazhurt
Procesul intentat împotriva celor 19 activiști se referă la o manifestație din 13 noiembrie în satul Qalzhat din estul Kazahstanului, la doar câțiva kilometri de granița cu China.
Grupul s-a adunat pentru a protesta față de tratamentul aplicat de China etnicilor kazahi și uiguri din Xinjiang și pentru a cere eliberarea lui Alimnur Turghanbai, un cetățean kazah naturalizat originar din Xinjiang, care este deținut în China din iulie.
Rudele spun că Turghanbai a fost reținut în timp ce era în China pentru muncă și că de atunci nu se știe nimic despre locul în care este.
Conform actului de acuzare, activiștii „s-au adunat în mod premeditat” și au folosit rețelele sociale și alte mijloace media pentru a difuza materiale care ar fi avut ca scop incitarea la ostilitate interetnică și insultarea „demnității și onoarei naționale” a cetățenilor chinezi.
Experții medico-legali desemnați de stat ar fi concluzionat că videoclipurile protestului postate online arătau „semne de incitare la discordie interetnică sau dușmănie națională”, inclusiv „lipsă de respect față de simbolurile naționale”.
În aceste filmări ale protestelor, participanții pot fi văzuți arzând trei steaguri chinezești mici și un portret al liderului chinez Xi Jinping, în timp ce scandau „Opriți presiunea și nedreptatea împotriva popoarelor kazah și uigur” și „Jos Partidul Comunist! Jos Xi Jinping!”.
Poliția a reținut majoritatea protestatarilor la fața locului, iar un tribunal administrativ local i-a condamnat ulterior pe mai mulți dintre ei pentru „huliganism minor”, aplicându-le amenzi sau pedepse cu închisoarea de până la 15 zile.
Însă, în urma notei diplomatice trimise de China autorităților kazahe, cazul împotriva lor s-a agravat.
„Autoritățile kazahe ar trebui să retragă acuzațiile penale împotriva activiștilor Atajurt și să îi elibereze imediat pe cei aflați în detenție”, a declarat Maya Wang, director adjunct pentru Asia la Human Rights Watch.
„În loc să sprijine represiunea Chinei, guvernul kazah ar trebui să facă presiuni asupra guvernului chinez pentru a opri crimele împotriva umanității din Xinjiang.”
Din 2017, de când s-a intensificat represiunea Beijingului în provincia Xinjiang din nord-vestul țării, peste un milion de uiguri, kazahi, kârghizi și alte minorități musulmane au fost trimiși în lagăre de detenție în masă. Zeci de mii de cetățeni kazahi au legături familiale sau culturale cu Xinjiang, unde mulți au rude dispărute, deținute sau supuse unei supravegheri stricte.
Aceste legături transfrontaliere au făcut la un moment dat din Kazahstan un focar improbabil al activismului anti-chinez în Asia Centrală, dar Astana, care are o frontieră lungă și o interdependență economică profundă cu Beijingul, a urmărit activiștii și grupurile care au sensibilizat opinia publică cu privire la abuzurile din Xinjiang și a cerut eliberarea rudelor lor.
Activiștii care așteaptă procesul sunt aproape tot ce a mai rămas din ceea ce a fost odată o mișcare de advocacy mică, dar influentă în interiorul țării.
Grupurile pentru drepturile omului consideră că acest caz are „motive politice”
Avocații pentru drepturile omului și mai mulți critici cunoscuți ai guvernului au declarat că demersul juridic nu are niciun temei legal.
Unul dintre avocații activiștilor, Shynquat Baizhanov, a declarat pentru RFE/RL că clienții săi au vizat politicile guvernului chinez, nu poporul chinez ca grup etnic.
El afirmă că grupul a criticat detenția unui cetățean kazah, a cerut încetarea presiunilor asupra etnicilor kazahi din Xinjiang și a solicitat anularea regimului fără vize, care, în opinia lor, ar putea duce la creșterea migrației chineze – poziții pe care le descrie ca fiind politice, nu xenofobe.
Potrivit lui Baizhanov, nimic din protest nu îndeplinește criteriile pentru „incitarea la discordie etnică” conform standardelor internaționale, deoarece sloganurile și acțiunile erau îndreptate împotriva autorităților și politicilor statului.
El a afirmat că tratarea protestului ca pe o infracțiune penală echivalează, de fapt, cu asimilarea criticilor dure la adresa unui guvern străin cu discursul instigator la ură, deschizând calea către noi urmăriri penale ale vocilor disidente.
La rândul său, apărătorul drepturilor omului din Almatî Bakhytzhan Toreghozhina a declarat pentru RFE/RL că trecerea de la sancțiuni administrative la urmărirea penală este „un alt exemplu” al înăspririi represiunii Kazahstanului împotriva disidenților, într-un mediu politic în care opoziția a fost în mare parte eliminată din sfera publică.
Ermurat Bapi, un legislator kazah independent, a calificat acuzațiile împotriva grupului ca fiind „prea dure”.
„Astfel de acțiuni nu au nimic de-a face cu legăturile sau politicile legate de stat, sunt doar exemple de activități civice, proteste sociale”, a declarat Bapi pentru RFE/RL, adăugând că pedeapsa maximă pentru acțiunea respectivă ar putea fi doar amenzi administrative, nu acuzații penale.
Într-o declarație comună, Parteneriatul Internațional pentru Drepturile Omului (IPHR) și Biroul Internațional pentru Drepturile Omului și Statul de Drept din Kazahstan (KIBHR) au condamnat, de asemenea, cazul ca fiind „motivat politic” și incompatibilă cu angajamentele internaționale ale Kazahstanului în materie de drepturile omului.
Grupurile au subliniat, de asemenea, preocupări mai ample cu privire la articolul 174, care prevede acuzația de „incitare la discordie etnică”.
Această acuzație a fost adusă și împotriva fondatorului Atazhurt, Serikzhan Bilash, într-un caz din 2019. În 2020, Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a constatat că Kazahstanul l-a vizat în mod ilegal pe Bilash.
De atunci, activistul a părăsit Kazahstanul pentru ceea ce el a numit presiune din partea guvernului. Acum locuiește în Statele Unite.
Bilash a declarat pentru RFE/RL că vede cazul actual ca o încercare a Chinei de a „transforma Kazahstanul într-un al doilea Xinjiang” și că acesta este un exemplu de „represiune transnațională” din partea Chinei pentru a închide mișcarea și a reduce la tăcere martorii abuzurilor din Xinjiang.
Presiunea guvernului împotriva activismului din Xinjiang
Atazhurt, care documentează de ani de zile abuzurile din Xinjiang, a fost supusă unei presiuni crescânde în ultimii ani.
Mișcarea s-a luptat în repetate rânduri pentru a obține înregistrarea oficială ca asociație publică, iar membrii săi s-au confruntat cu amenzi, detenție și supraveghere pentru activismul lor.
Pe 15 ianuarie, un tribunal din regiunea Turkistan, din sudul Kazahstanului, l-a condamnat pe activistul Atazhurt Baghdat Toghyspaev la cinci zile de închisoare după ce acesta a refuzat să plătească o amendă impusă pentru un protest prin care se cerea eliberarea celor 19 inculpați.
În ultimele luni, mai mulți alți activiști legați de Atazhurt au fost reținuți sau amendați pentru participarea la demonstrații sau pentru distribuirea pe rețelele de socializare a imaginilor din protestul din 13 noiembrie.
Activiștii au declarat pentru RFE/RL că s-au confruntat cu monitorizare sporită din partea poliției și că există o presiune crescândă asupra persoanelor care oferă sprijin financiar grupului.
Autoritățile kazahe au restricționat, de asemenea, accesul cercetătorilor străini care se concentrează pe probleme legate de Xinjiang.
În 2025, antropologului danez Rune Steenberg, care studiază comunitățile uigure, i s-a refuzat intrarea în Kazahstan, iar savantului ruso-american Gene Bunin, fondatorul bazei de date Xinjiang Victims Database, i s-a interzis în 2021 intrarea în țară timp de mai mulți ani.
China a fost acuzată de încălcări sistematice ale drepturilor omului în Xinjiang. În 2022, un raport al ONU a constatat că China comite „încălcări grave ale drepturilor omului” în Xinjiang, care pot constitui crime împotriva umanității.
Un număr tot mai mare de dovezi – inclusiv mărturii directe și documente oficiale ale guvernului chinez care au fost divulgate – susțin acuzațiile, care variază de la muncă forțată la abuzuri sexuale, sterilizare forțată și ștergerea identității culturale și religioase uigure, inclusiv demolarea moscheilor și a altor lăcașuri de cult.
China a negat orice încălcare a drepturilor omului în regiune și afirmă că politicile sale în Xinjiang sunt menite să combată extremismul și terorismul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.