China şi Rusia au cerut vineri o ridicare a sancțiunilor impuse Teheranului, după discuții tripartite la Beijing. Declarațiile vin în contextul în care marile puteri speră să reînvie Acordul de la Viena din 2015 privind programul nuclear iranian, scrie agenția de știri AFP.
Actualizare - Miniștrii de externe din grupul celor șapte națiuni (G7) – Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia – au acuzat Iranul că este „sursa principală a instabilității regionale”, într-o declarație comună din 14 martie.
Aceștia au spus că Teheranului „nu trebuie să i se permită niciodată” să dezvolte și să dobândească arme nucleare, adăugând că „Iranul trebuie să-și schimbe acum cursul, să detensioneze situația și să aleagă diplomația”.
Statele Unite au anunțat pe 13 martie că-l sancționează pe ministrul iranian al petrolului, Mohsen Paknejad, și o serie de nave sub pavilion Hong Kong care fac parte dintr-o flotă din umbră „de care Iranul depinde pentru a-și livra petrolul” Chinei. Teheranul a criticat mișcarea, numind-o „ipocrizie”.
***
„Situaţia a atins din nou un moment critic”, a declarat ministrul chinez de Externe Wang Yi, care s-a întâlnit cu adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov şi cu omologul iranian, Kazem Gharibabadi.
„Sancţiunile unilaterale nu vor face decât să exacerbeze conflictele. Dialogul şi negocierile sunt singura opţiune”, a declarat Wang.
Ministrul iranian a acuzat „anumite ţări” de crearea unei „crize inutile” şi a lăudat rezultatele discuțiilor de la Beijing.
„Am realizat un schimb de puncte de vederi aprofundat cu privire la probleme nucleare şi ridicarea sancţiunilor”, a anunţat vineri un adjunct al ministrului de Externe, Ma Zhaoxu, într-o declaraţie de presă susținută alături de omologii săi.
Atenția acordată programului nuclear iranian s-a intensificat în ultimele zile după ce președintele american Donald Trump a trimis o scrisoare Teheranului în care a cerut reluarea discuțiilor.
Trump a avertizat că o acțiune militară a SUA e posibilă, dacă Iranul refuză negocierile.
„Această ameninţare este imprudentă”, i-a răspuns miercuri liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei care a ameninţat că Teheranul poate riposta.
Ministerul iranian de Externe a transmis pe 13 martie că va face o „evaluare amănunțită” înainte de a răspunde la scrisoarea lui Trump.
Pe 10 martie, ministrul de Externe Abbas Araqchi a declarat pe platforma X: „NU vom negocia sub presiune și intimidare. Nici măcar nu o vom lua în considerare, indiferent care ar fi subiectul”.
În primul său mandat, Donald Trump a retras SUA dintr-un acord istoric, semnat în 2015, care impunea restricții asupra programului nuclear al Iranului în schimbul reducerii sancțiunilor.
Trump a spus atunci că acordul nu este suficient de puternic pentru a împiedica Iranul să achiziționeze arme nucleare și a acuzat Teheranul că instigă la violență extremistă în regiune, o acuzație negată de Iran.
China, Rusia, Marea Britanie, Franța și Germania au semnat, de asemenea, acordul nuclear cu Iranul în 2015.
După retragerea SUA din acord, în 2018, Teheranul a început în cele din urmă să-și anuleze angajamentele nucleare, dar eforturile de a ajunge la un nou acord au eșuat. Teheranul susține că programul său nuclear este strict în scopuri pașnice.
Cel mai recent, Statele Unite au anunțat că îl sancționează pe ministrul iranian al petrolului, Mohsen Paknejad, și o serie de nave sub pavilion Hong Kong care ar face parte dintr-o „flotă din umbră” de care Iranul se folosește pentru a livra petrol Chinei.
Teheranul și Moscova au intensificat legăturile în ultimii ani, pe măsură ce disputele Iranului cu Statele Unite s-au intensificat. Ambele națiuni au legături strânse cu China.
Săptămâna aceasta, cele trei țări au efectuat exerciții navale în Golful Oman, în apropiere de strâmtoarea strategică Ormuz, într-o demonstrație de forță în Orientul Mijlociu, o regiune marcată deja de tensiuni. Nave militare care au participat la exercițiu au acostat în portul iranian Chabahar.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
