Blestemul urbanismului. Cum a ajuns primarul Iașului colecționar de dosare penale

Pe rețelele sociale, unii ieșeni glumesc că procurorii ar trebui să își deschidă un punct de lucru la Primăria Iași. Ironia vine după ce, două zile consecutive, DNA, respectiv DIICOT, au efectuat percheziții în primărie.

În Palatul Roznovanu, cocheta clădire istorică în care funcționează Primăria Iași, anchetele penale ale diferitor unități de Parchet nu mai surprind pe nimeni. Mulți dintre cei care lucrează acolo, șefi de servicii sau simpli angajați, au fost audiați în ultimii ani în diferite dosare penale. Alții au fost puși sub acuzare și riscă trimiterea în judecată sau condamnarea.

Suspecți sau inculpați au fost sau sunt fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, fostul arhitectul șef Anca-Nora Brândușescu, Cristina Oțeleanu, șefa serviciului juridic, Denisa Ionașcu, secretarul primăriei, Florin-Alexandru Mustiață – fost arhitect-șef al Primăriei Iași, Victor Gavriluță – inspector GIS Cadastru. Și alții.

Deasupra tuturor se află, însă, primarul Mihai Chirica, care este judecat în două dosare de corupție și anchetat în alte două instrumentate de DIICOT. Trei dintre aceste investigații vizează presupuse ilegalități din domeniul urbanistic.

Primarul, escortat cu duba la DIICOT

Descinderile recente au presupus ridicarea unor documente și, în cazul anchetei DIICOT, escortarea în dubele jandarmilor a unor funcționari la interogatorii.

Printre cei escortați a fost și primarul Mihai Chirica care, după audieri, a fost pus sub control judiciar; măsura a fost impusă pentru alte 11 persoane, funcționari de la Primărie, Oficiul de Cadastru și reprezentanți ai unei companii private.

În acest nou dosar, Mihai Chirica este acuzat că ar fi semnat edificarea supraînălțării unei construcții centrale ce aparține unui om de afaceri din Iași, deși imobilul nu îndeplinea toate condițiile urbanistice.

Semnătura primarului era necesară pentru ca respectivul om de afaceri, Cristin Zamosteanu, să poată vinde imobilul Hala Centrală; l-a vândut, în cele din urmă, cu 8,5 milioane de euro.

La ieșirea de la audieri, Mihai Chirica s-a declarat nevinovat, și a vorbit despre „blestemul” urbanismului din Iași.

„[Am fost audiat] bineînțeles tot pentru probleme legate de urbanism, același blestem care urmărește de multă vreme situația din Iași”, a spus Chirica. „Cam multă oboseală și cam mult stres”, a descris primarul Iașului anchetarea sa, susținându-și nevinovăția.

Una dintre interdicțiile impuse prin controlul judiciar împotriva lui Chirica este aceea de a interacționa cu angajații de la Serviciul de Urbanism cercetați în același caz. Urbanismul este una dintre structurile cele mai importante dintr-o primărie, de semnătura primarului depinzând acte fără de care nu se poate construi nimic în oraș.

Pentru a nu bloca orașul din acest punct de vedere, primarul Chirica a spus că își va delega atribuțiile unui viceprimar. Nu e prima dată când va face acest lucru.

„Blestemul urbanismului” despre care a vorbit Chirica la ieșirea de la audierile de miercuri seară l-a urmărit pe edil și la începutul acestui an, când primarul era pus sub control judiciar de DNA. A fost și trimis în judecată în acel dosar, alături de fostul viceprimar, Gabriel Harabagiu, pentru autorizarea ilegală a unui bloc ridicat de unul dintre cei mai bogați oameni din Iași, Gabriel Cheșcu.

Haosul urbanistic de la Iași

Anchetele instrumentate în ultimii ani de DNA și DIICOT privind neregulile urbanistice ce au avut loc în Iași după ce Mihai Chirica a devenit primar sunt doar vârful aisbergului. Ele vin după mulți ani în care jurnaliștii din oraș au scris sute de investigații pe acest subiect.

Mihai Chirica a devenit primar în Iași în 2015, mai întâi interimar, după ce fostul edil, Gheorghe Nichita, a fost arestat pentru corupție. În 2016, Chirica a câștigat din partea PSD alegerile locale, funcție pe care avea să fie reales în 2020, din partea PNL.

Mandatele sale au coincis cu o explozie a proiectelor urbanistice în oraș. Mulți afaceriști din oraș au mirosit oportunitatea și au început să ridice blocuri. Nu au lipsit controversele: multe au fost ridicate ilegal, altele nu au respectat regimul de înălțime sau prevederile obligatorii din autorizațiile de construcții.

O practică sfidătoare, dezvăluită de jurnaliștii din Iași, devenise la un moment dat regulă: constructorii ridicau intenționat mai multe niveluri decât erau autorizați, asumându-și amenzile și cerând, ulterior, intrarea în legalitate.

Alteori, cei amenințați erau vecinii noilor blocuri – unele construite ilegal, printre case. Dezvoltatorii imobiliari păreau că sunt cei care conduc orașul. Pe străzile Iașului au apărut mașini de sute de mii de euro cumpărate din bani produși din imobiliare.

În afaceri au intrat și membri ai clanurilor interlope; unul dintre ei, la un moment dat, în 2020, a fost chemat la DIICOT pentru a fi audiat într-un dosar privind nereguli imobiliare. A mers la sediul procurorilor, ostentativ, la volanul unui Ferarri.

Când presa a început să scrie insistent despre afacerile imobiliare suspecte, unii jurnaliști au fost amenințați cu moartea sau chiar agresați.

Gabriel Gachi, de la publicația Reporteris, este unul dintre ziariștii din Iași care a dezvăluit multe dintre afacerile imobiliare ilegale care au avut loc în Iași, în ultimii ani. Unele dintre investigațiile sale au fost preluate inclusiv de procurori, care au deschis dosare penale.

Gachi spune pentru Europa Liberă că, în toate dosarele aflate în lucru la Iași pe tema urbanismului, faptele imputate autorităților reprezintă excepții de la lege acordate unor privilegiați sau unor dezvoltatori foarte bogați.

Aceștia, spune Gachi, ar fi fost favorizați în detrimentul altor jucători de pe piață sau al simplilor cetățeni.

„Au fost excepții flagrante, grosolane, vizibile din prima verificare, adică s-au dat edificări la blocuri care nu aveau nici măcar autorizație. Miza financiară este enormă, vorbim de excepții (ilegalități) în proiecte cu profituri de zeci de milioane de euro”, spune Gabriel Gachi.

Istoricul Dobrin Dobrincu, rezident și el al Iașului, spune pentru Europa Liberă că, în privința problemelor urbanistice din oraș, ar exista o rețea extinsă de complici în primărie, din care fac parte membri ai celor mai multe partide care conduc orașul sau județul; chiar și dintre cei din Parlament sau alte instituții publice, e de părere Dobrincu.

„Această rețea are tot interesul ca actuala situație să se conserve. Mai toți o fac din motive simple, pentru a-și păstra pozițiile și toate avantajele care decurg de aici, pentru a-și putea vedea mai departe de interese, de afaceri. În același timp, sunt unii în preajmă, în special în propriul partid, care cu siguranță vor profita de o eventuală scoatere din jocul politic și instituțional a lui Mihai Chirica. Probabil știe și el asta”, spune Dobrincu.

Cum văd ieșenii scandalurile de la Primărie

În prezent, din datele știute public, Mihai Chirica este judecat în două dosare și inculpat în alte două, aflate pe rolul DIICOT. Nu e clar dacă primarul este vizat și de DNA în anchetele pe care parchetul anticorupție de la Iași știm că le are în lucru.

Chirica, care a migrat de la PSD la PNL înainte de alegerile din 2020, a mai fost implicat în trecut și în alte probleme de integritate, după ce presa din Iași a dezvăluit, de pildă, că are mai multe case, una dintre ele pe numele bebelușului său. Afaceri pe numele unchiului au fost, de asemenea, dezvăluite de jurnaliști.

Toate aceste scandaluri nu îi afectează prea mult imaginea electorală actualului primar, crede jurnalistul Gabriel Gachi.

„Ieșenii, ca toți românii, uită repede descinderile și măsurile de inculpare împotriva primarului, pentru că sunt decizii abstracte, fără un efect concret în viața socială. Efortul de a-ți imagina o realitate alternativă, cu alți lideri, alte mentalități, alte evoluții ale dezvoltării, este prea mare pentru cei mai mulți locuitori. Acest efort de gândire este explicația pentru care schimbările prin vot la nivel local sunt rarisime în România”.

Dorin Dobrincu e de părere că există mulți ieșeni care înțeleg că sunt conduși de un primar în jurul căruia „roiesc scandalurile”, fapt care face ca Iașul să nu se poate dezvolta așa cum „l-ar îndreptăți locul și dimensiunile sale”.

„În mod sigur ei nu se consideră reprezentați de Mihai Chirica. În același timp, nu putem să nu observăm că există un procent consistent de locuitori indiferenți sau captivi, care orice ar face primarul ei tot i-ar da votul. Actualul edil a folosit rețeta predecesorilor săi, adică și-a „cultivat” propriul electorat într-un mod care mustește de populism”, spune Dobrincu.

Gabriel Gachi vorbește și el despre rețeaua de susținători pe care ar fi creat-o Chirica.

„Este primar în continuare pentru că PNL nu este un partid care să-și dorească să se reformeze. Este primar pentru că întreg aparatul birocratic din Primărie îi este loial și funcționează ca un grup infracțional care acoperă ilegalitățile, falsifică, distrug dovezile. Nimeni nu defectează, toți sunt selectați pe criterii de încredere totală și depind de bunăstarea întregului Sistem, cu liderul în funcție. Dacă nimeni nu i se opune, celelalte instituții nu sunt alertate și astfel nu pot fi luate măsuri punitive.”

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în noiembrie 2022 la comanda PNL Iași, Mihai Chirica este favorit pentru funcția de primar, fiind cotat la aproape jumătate din sufragii.

Cum a ajuns Chirica la vârful Primăriei Iași

Mihai Chirica a fost sprijinit pentru a intra în PNL de Costel Alexe, președintele al Consiliului Județean Iași și fost ministru al Mediului. Alexe, la rândul său, este judecat în două dosare penale instrumentate de DNA; și el neagă acuzațiile, printre acestea fiind și una conform căreia ar fi cerut mită produse din tablă pe când era ministru.

Venirea lui Chirica în PNL a coincis cu o serie de critici pe care acesta o îndreptase împotriva fostului președinte PSD, Liviu Dragnea. În paralel, Chirica era văzut ca un susținător al președintelui Klaus Iohannis.

Anterior, Chirica a fost viceprimar la Iași, inclusiv în timpul ultimului mandat al fostului edil, Gheorghe Nichita, caracterizat prin corupție la nivel înalt la primărie. Nichita, a fost, de altfel, condamnat în două dosare, inclusiv pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Chirica lucrează la Primărie încă de la începutul anilor 2000, din funcția de director tehnic. Anterior, a lucrat la o companie de construcții care câștigă de 20 de ani contracte cu Primăria Iași, Conest.

Despre presupusele ilegalități din domeniul urbanismului, Chirica a spus întotdeauna fie că au fost comise de alții, fie că nu există.

„Este un subiect fierbinte care a atras atenția întregii țări și am primit reacții chiar și din afara țării. Este neplăcut pentru instituția noastră, în condițiile în care o instituție publică administrativă emite zeci de mii de documente de-a lungul timpului, de-a lungul unui an avem peste 4 milioane de file trimise către diverși beneficiari. În calitate de primar, în ceea ce privește activitatea de urbanism, semnez și emit documente administrative de tip autorizații de construcții în număr de 1.500 - 1.600 pe an, certificate de urbanism 4-5 mii pe an, în total 7 mii pe an. Până acum am emis circa 49.000 documente doar din cele două secțiuni”, a declarat Mihai Chirica.

„Nu suntem traficanți de droguri, nici spălători de bani… nici infracțiuni de natură economică. Suntem o instituție publică unde dacă se greșește cu vinovăție, se plătește, iar dacă e greșeală neintenționată, sunt măsuri administrative”, a spus Chirica.