Scandalul numirii lui Florin Iordache la șefia Consiliului legislativ s-a transformat într-un lung șir de acuze între PNL și USR-PLUS. Motivul: un ”blat” cu PSD făcut de unul dintre cele două partide, pe care, evident, fiecare îl neagă apăsat și în cuvinte grele. Aritmetica parlamentară, numărul record de absențe și lipsa unei strategii coerente au făcut ca Florin Iordache să primească o sinecură ce poate fi pe viață dacă legea nu se schimbă. În plus, scandalul a pus sub reflector proasta colaborare dintre PNL și USR-PLUS, dar și rolul nefast pe care îl poate juca Iordache din această poziție.
Despre faptul că Florin Iordache nu va mai prinde un loc pe listele parlamentare ale PSD și că este posibil să fie recompensat cu o funcție la Consiliul Legislativ se știa încă din data de 9 octombrie. Ulterior, a devenit o certitudine. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru Consiliu a fost luni, dar cum nu se înregistrase niciuna, a fost amânat pentru marți. Când, nicio surpriză, PSD l-a propus pe Florin Iordache, iar PNL l-a sunat de cu dimineață pe Augustin Zegrean ca să-l întrebe dacă nu vrea să candideze.
„Eu am aflat ieri la ora 12.00 (ora la care expira termenul pentru depunerea candidaturilor -n.r.), când m-a sunat liderul de grup de la PNL (Florin Roman -n.r.) și m-a întrebat dacă vor să mă propună ei pentru funcția aia și mi-a spus că negociază cu PSD. Apoi nu am mai știut nimic, până în momentul în care am aflat rezultatul votului”, a declarat Zegren.
Florin Roman nu își mai aduce însă aminte la ce oră l-a sunat pe Augustin Zegrean, dar spune pentru Europa Liberă că nu a vrut să-și dezvăluie strategia, pentru că ”PSD era ferm convins că PNL nu va avea candidat”.
USR-PLUS nu părea prea interesat, pentru că îl avea drept candidat pe George Edward Dîrcă pentru Secţia de Legislaţie şi Documentare a Consiliului Legislativ.
În acest context, în pofida tuturor informațiilor în ce privește candidatura lui Florin Iordache, PNL și USR nu au încercat să aibă o negociere, o strategie comună.
Strategie inexistentă, colaborare șchioapă
Liderul USR-PLUS, Dan Barna, declară pentru Europa Liberă că l-a sunat pe Ludovic Orban pentru o discuție, dar acesta nu a mai revenit. „Ca să fie o colaborare trebuie să vrea ambele părți. Suntem într-un context USL (Uniunea Social Liberală, vechea alianță dintre PSD și PNL n.r.)”, ne-a spus Dan Barna.
„L-am sunat pe dl Orban acum trei zile, am avut o discuție cu el pe acest subiect, mi-a spus că va reveni, lucru care nu s-a mai întâmplat. E foarte clar că suntem un context de USL, e foarte clar că au refuzat să discute subiectul ăsta și sunt foarte supărat pentru că sunt mulți care colportează în continuare că din cauza USR a ajuns Iordache acolo, ceea ce nu e adevărat. Sunt foarte furios pe treaba asta, ideea că noi suntem vinovați nu o accept, pentru că nu-i așa”.
E foarte clar că suntem un context de USL, e foarte clar că au refuzat să discute subiectul ăsta.Dan Barna, lider USR-PLUS
Cel care a lansat acuzația că USR a votat cu Florin Iordache este premierul Ludovic Orban "După cum arată rezultatele, nu există altă posibilitate, asta e concluzia care se poate trage (...) Singurii parlamentari care au votat cu Zegrean sunt parlamentarii PNL".
Colaborarea la Camera Deputaților între cele două partide este pusă la grea încercare de mai mult timp. Liderii de grup, Florin Roman (PNL) și Cătălin Drulă(USR) se au ca șoarecele și pisica, își aruncă vorbe grele spre deliciul audienței de la PSD, își pun bețe-n roate și nu ratează niciun moment să se atace și acuze reciproc. Nu sunt însă singurii.
Florin Roman explică pentru Europa Liberă de ce nu a fost posibilă o negociere prealabilă și o strategie comună, cum ar fi fost, de exemplu, neasigurarea cvorumului de ședință prin plecarea din sală a parlamentarilor PNL. Motivul, susține Roman, este liderul de grup Cătălin Drulă, pe care nu se poate pune bază.
„Colaborarea cu USR, din păcate, nu există la nivelul Camerei Deputaților cu dl. Drulă. Ori de câte ori am discutat cu dl. Drulă, lucrurile nu au mers cum am discutat. Ca să o spun direct, nu are cuvânt. De la europarlamentare încoace singura strategie a celor de la USR este să atace PNL în permanență. În fiecare zi unul sau doi liberali sunt luați țintă, și asta oficial, asumat. Nimic despre PSD. În aceste condiții este foarte greu să lucrăm cu oameni ca dl. Drulă sau alții ca el”, susține Roman.
Florin Roman nu reușește însă să ofere o explicație credibilă pentru lipsa de la vot a celor 77 de parlamentari PNL.
„Votul s-a dat pe bilețele cu prezență fizică, ședința a fost convocată după amiaza cu o zi înainte. Deci, avem o problemă cu posibilitatea unor colegi care erau în teritoriu de a ajunge la timp în București, avem peste 10 colegi confirmati pozitiv cu Covid, avem colegi miniștri care au programul stabilit pe multe zile înainte și care ajung greu la un vot final și mai avem o categorie destul de însemnată a unor colegi care nu se mai regăsesc pe viitoarele liste”, spune Florin Roman pentru Europa liberă.
O altă condiție este că trebuie să lucrăm cu un premier care trece testul onestității și loialității. Nu în fața noastră, ci în fața alegătorilor. Astăzi Ludovic Orban, prin minciunile la adresa USR, a picat grav acest test. Nu o să acceptăm să fim un CDR 2.0.Cătălin Drulă, șeful grupului USR din Camera Deputaților
Conflictul dintre cele două partide a luat o amploare neobișnuită, mai vechi frustrări și animozități răfubnind la scenă deschisă. Cătălin Drulă, liderul deputaților USR, a condiționat o posibilă colaborare la guvernare de îndepărtarea lui Ludovic Orban din funcția de premier.
„Ne întreabă multă lume cum vom colabora cu PNL la guvernare. Este simplu. Dacă vor majoritate cu USR, și nu cred că-și mai permit să-și bată joc de români cu încă un USL, sunt câteva condiții. Una dintre ele este retragerea din prim-plan a unor iordachi ca Florin Roman. O altă condiție este că trebuie să lucrăm cu un premier care trece testul onestității și loialității. Nu în fața noastră, ci în fața alegătorilor. Astăzi Ludovic Orban, prin minciunile la adresa USR, a picat grav acest test. Nu o să acceptăm să fim un CDR 2.0”, a scris Cătălin Drulă pe Facebook.
Întrebat în conferința de presă de miercuri despre acest conflict, președintele Klaus Iohannis a spus că: ”Ar fi ciudat dacă s-ar certa, fiindcă, în definitiv, aici a câștigat majoritatea toxică pesedistă și cred că între timp a devenit foarte clar pentru toată lumea că nu se poate continua în acest fel”.
Realitatea de la fața locului
Rezultatul se cunoaște: Iordache a obținut 185 de voturi pentru şi 43 împotrivă, iar Augustin Zegrean 41 de voturi pentru şi 187 împotrivă. La vot, care a fost unul secret, au participat însă doar 36 din cei 113 de parlamentari PNL, iar de la USR doar 21 din 37.
Potrivit USR, toți cei 21 de parlamentari ai partidului au votat cu Augustin Zegrean. Ca dovadă ar fi și indicația dată de liderul grupului de la Cameră, Cătălin Drulă, așa cum arată o conversație pe grupul de WhatsApp al parlamentarilor USR, obținută de HotNews.ro: Zegrean și Dîrcă.
La rândul lor, liberalii susțin că cei 36 de parlamnetari prezenți la ședință au votat cu Zegrean și că nu au plecat din sală pentru că așa i-ar fi rugat George Edward Dîrcă, candidatul USR.
Cum votul a fost secret este imposibil de aflat cine cum a votat, dar este clar că din cei 228 de parlamentari de la toate partidele prezenți în sală, 43 de voturi sunt din afara PSD.
Scandalul continuă: cine se duce cu jalba la Curtea Constituțională
Primul care a anunțat că va sesiza la Curtea Constituțională alegerea lui Florin Iordache au fost cei de la USR, urmați la scurt timp și de liberali. Nici în această privință cele două partide nu ajung la o înțelegere. PNL spune că „USR nu are matematic numărul de semnături necesare” pentru a face sesizarea, iar USR susține că nu are nevoie de semnăturile liberalilor, pentru că e vorba de o hotărâre a Parlamentului, și nu de o lege.
„PNL are numărul necesar de semnături pentru atacul la CCR și dorim să venim în sprijinul colegilor de la USR, care nu au matematic numărul necesar de semnături. Nu am primit o solicitare scrisă sau verbală pentru semnături, motiv pentru care colegii juriști vor depune rapid sesizarea la CCR”, spune PNL într-un comunicat de presă. De altfel, PNL a și sesizat, joi, CCR.
În replică, liderul deputaților USR, Cătălin Drulă a scris pe Facebook:
”USR anunță că va ataca la CCR numirile de ieri pentru că nu întrunesc numărul de voturi din legea 73/1993. După o oră și jumătate, liderul PNL Florin Roman anunță același lucru (PNL va ataca...) și se oferă prin presă "să ajute USR cu semnăturile". Doar că hotărârile Parlamentului pot fi atacate la CCR individual de orice grup parlamentar, nu e nevoie ca la legi de un număr de semnături. Deci n-are cu ce să "ne ajute" dl. Roman si știe foarte bine asta. Dar pentru ei totul nu e decat un joc de imagine, un tun de minciuni pus asupra USR”.
La rândul său, candidatul fără succes, Augustin Zegrean susține că votul dat lui Iordache nu este valabil pentru că șefii Consiliului Legislativ sunt aleși prin votul majorității senatorilor și deputaților, iar majoritatea este de 233, ca la moțiunile de cenzură, și nu de 187.
Lucrurile nu sunt însă atât de clare, pentru că, de regulă, hotărârile se adoptă cu majoritate simpl, și nu calificată.
Ce rol poate juca Florin Iordache
Până acum Consiliul Legislativ a intrat în atenția opiniei publice cu ocazia unui alt scandal, provocat de numirea fostei judecătoare Mariana Moț la conducerea Secției de Drept Public a Consiliului Legislativ. În rest, la nivel politic, Consiliul Legislativ era considerat mai mult o sinecură, deși rolul său nu este deloc de neglijat.
El este cel care avizează proiectele de ordonanță sau de hotărâri ale guvernului, care pot trece doar cu acest aviz, deși el este unul consultativ. Este vorba de articolul 79 din Constituție și de articolul 4 din Legea 73 referitoare la funcționarea Consiliului Legislativ, care precizează că avizul este unul consultativ, adică decidenții pot sau nu ține cont de el, dar existența lui este obligatorie. ”Proiectele de ordonante si de hotariri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea masurilor preconizate si la modul in care sint realizate cerintele prevazute de art. 3 alin. (3)”.
Acest articol prevede termenele la care trebuie dat avizul: 24 de ore pentru Ordonanțele de Urgență, 2 zile pentru proiectele aflate în procedură de urgență și minimum 10 zile în cazul proiectelor aflate în procedură obișnuită.
Aici poate începe rolul lui Florin Iordache, care poate întârzia emiterea acestor avize, mai ales când e vorba de cazuri de urgență. Fără acest aviz, pozitiv sau negativ, actele normative nu pot fi adoptate, iar dacă se întâmplă cumva, acestea sunt susceptibile de a fi contestate la Curtea Constituțională. Există multe precedente de acest tip.
Fostul ministru al justiției, Ana Birchall, spune, într-o postare pe Facebook, că „din funcția de președinte al Consiliului Legislativ, Iordache poate pune în dificultate și chiar bloca activitatea oricărui guvern!”
„Dacă gruparea Dorneanu din CCR va colabora "foarte bine" cu Iordache, Consiliul Legislativ poate deveni cel mai important instrument de legiferare! Cum? Simplu: este suficient ca CCR să dea o decizie folosindu-se de prevederile art. 9 și 10 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative!”, mai scrie Birchall pe Facebook.
Cine e Florin Iordache
Florin Iordache s-a remarcat în timpul guvernării PSD prin faptul că a condus în Parlament modificările grave aduse legilor justiției. De numele său se leagă inclusiv controversata Ordonanță 13 din iarna lui 2017, care a scos în stradă sute de mii de oameni.
Deputatul Florin Iordache a fost un personaj important și în „Marțea neagră” din 2013, când a coordonat acțiunea din Parlament pentru modificarea legii amnistiei și grațierii și modificări la Codul Penal.
