Linkuri accesibilitate

Cine sunt judecătorii care au condamnat-o pe Monica Macovei în procesul cu Șova, câștigat apoi de fostul ministru la CEDO


Monica Macovei a câștigat procesul cu statul român după ce a fost obligată să-i plătească lui Dan Șova daune de 10.000 de lei

După ce a câștigat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) procesul cu statul român, Monica Macovei trebuie să primească 9.500 de euro deoarece a primit o condamnare greșită din partea a cinci judecători. Șansele ca magistrații să răspundă pentru soluția strâmbă dată în urmă cu 9 ani sunt minime.

În 2011, două judecătoare de la Curtea de Apel București au decis să o condamne pe Macovei la plata a 10.000 de lei către fostul ministru Dan Șova pe motiv că i-a afectat imaginea după ce fostul europarlamentar a declarat că Șova avea contracte de asistență juridică cu instituții publice în timp ce era și senator PSD. Completul de judecată care a dat sentința era format din judecătoarele Daniela Adriana Bînă și Doinița Mihalcea.

Daniela Bînă s-a pensionat de la Curtea de Apel București în septembrie 2017. Un an mai devreme, potrivit declarației de avere, judecătoarea încasa puțin peste 10.000 de lei pe lună net. Având în vedere că pensiile magistraților reprezintă 80% din venitul brut pe ultima lună de activitate, din calculele noastre, Bînă a ieșit la pensie cu cel puțin 12.000 de lei pe lună.

A doua judecătoare de la Curtea de Apel București a fost Doinița Mihalcea. Ajunsă până în funcția de președinte de Secție, Mihalcea a făcut cerere de pensionare începând cu data de 1 decembrie 2019. Pe 2 decembrie a fost semnat decretul prezidențial prin care a fost trimisă la pensie. Judecătoarea cu casă de vacanța la Cornu a încasat în ultimul an de activitate un venit de 215.000 de lei net. Rezultă că s-a pensionat cu o pensie de aproximativ 20.000 de lei pe lună.

Cum au motivat decizia

Cele două judecătoare au stabilit în motivare că „ușurința cu care au fost comunicate afirmațiile în cauză, de către o persoană care are reprezentarea consecințelor juridice ale unei poziții publice nesusținute de suport real, depășesc limitele libertății de exprimare” și că „imaginea publică este esențială pentru oricare persoană, cu atât mai mult pentru persoanele publice, oameni politici, cadre didactice universitare”.

Monica Macovei a atacat decizia Curții de Apel, astfel că dosarul a ajuns la instanța supremă unde, doi ani mai târziu, a fost judecat într-o singură ședință de Mirela Polițeanu, Carmen Trănică Teau și Marian Budă. În prezent, cei trei sunt în funcții și câștigă anual între 242.000 de lei și 295.000 de lei.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a susținut în motivarea deciziei din 2013 că „în jurisprudența C.E.D.O., persoanele publice, cele implicate în politică, au fost recunoscute ca persoane care au acceptat implicit un nivel sporit de atenție și de critică față de persoana lor, în schimbul posibilității de a juca un rol proeminent în viața și dirijarea societății, însă, în relațiile interumane, există un feed-back în comunicare, aceiași toleranță și rezervă urmând a fi manifestate și de către emitentul unei afirmații deoarece nu orice expresie la adresa politicianului trebuie tolerată de plano” și că „acuzația de fapte de corupție formulată de un fost ministru al justiției, care este în același timp fost procuror este de natură a afecta cariera didactică, profesională și politică a reclamantului și îi cauzează acestuia un prejudiciu”.

De remarcat este faptul că, pentru cei trei judecători, suma de 10.000 de lei la nivelul anului 2013 reprezinta ceva simbolic. „În acest sens, aprecierea instanței de apel în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor morale în mod simbolic la suma de 10.000 lei este una corectă, demnitatea, onoarea, reputația fiind valori ce nu pot fi cuantificate”, se mai arată în motivare.

Poate fi recuperată paguba?

Având în vedere decizia recentă a CEDO, se pune întrebarea legitimă dacă pot fi recuperate de stat despăgubirile dictate de judecători? Reprezintă o eroare judiciară deciziile Curții de Apel și ale instanței supreme date în 2011 și 2013 în dosarul Șova-Macovei?

Magistrații consultați de Europa Liberă arată că „fiecare răspundere materială se analizează pe limitele acelei “rele-credințe sau grave neglijente”, adică trebuie verificate exact circumstanțele cauzei și ce anume a considerat CEDO drept încălcare. În unele cazuri e greu de stabilit o culpă, cum s-ar putea, spre exemplu, la o condamnare pentru nemotivarea hotărârii, unde e o problemă de formă, iar atribuția era clar a judecătorului. Când intră în joc chestiuni de apreciere a probatoriului, de interpretare și aplicare a legii la o situație dată, lucrurile se complică”, ne-a declarat un magistrat.

Deși normă există, ea nu este aplicată. Potrivit legii răspunderii magistraților la sesizarea Ministerului Finanțelor Publice, (...) Inspecția Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror a fost ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Cu toate acestea, niciun magistrat responsabil de o eroare judiciară nu a fost tras la răspundere de MFP.

Revenind la întrebarea dacă deciziile instanțelor naționale în cazul Macovei – Șova reprezintă sau nu o eroare judiciară este dat ca exemplu cazul unei propuneri de arestare. „Primul judecător decide admiterea propunerii, iar in contestație se decide de către instanța superioară că nu se impune, că e suficient controlul judiciar. Între timp, suspectul a fost lipsit de libertate, dar în marja de apreciere a noțiunii de „pericol social”, așa că nu se poate vorbi despre o răspundere a primului judecător care a decis arestarea”, ne-a declarat un alt magistrat. „Din păcate, este incontestabil că aparența după o astfel de condamnare este că instanțele, la nivel instituțional, au eșuat în a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale”, mai susține acesta.

Alt magistrat chestionat în legătură cu acest subiect a sintetizat cazul într-o singură frază: „Sunt unii judecători care habar nu au ce e libertatea, darămite libertatea de exprimare”.

În perioada 1994- 2014, România a fost obligată de CEDO la plata sumei de 55 milioane de euro în urma unor hotărâri ale Curții, 49 de milioane de euro reprezentând daune materiale și 5 milioane de euro daune morale. Diferența o reprezintă cheltuielile de judecată.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că România i-a încălcat dreptul la liberă exprimare Monicăi Macovei după ce justiţia a condamnat-o pentru calomnie la adresa lui Dan Şova. Macovei îi dăduse pe Ponta şi Şova drept exemple de corupţie în rândul avocaţilor care fac şi politică, în contextul contractelor de reprezentare juridică încheiate de aceştia cu complexele energetice Turceni şi Rovinari. Șova a dat-o în judecată pe Macovei și Curtea de Apel București a stabilit că aceasta trebuie să-i plătească daune de 10.000 de lei lui Șova. Doi ani mai tărziu, hotărârea a fost menținută de ÎCCJ, moment în care Macovei a anunțat că atacă decizia definitivă la CEDO.

VIDEO

Blocajul din Congres întârzie pachetul de ajutor pentru Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
XS
SM
MD
LG