Sute de luptători străini se află printre militanții sirieni care au preluat puterea și l-au răsturnat, după o domnie îndelungată, pe președintele Bashar al-Assad, au aflat jurnaliștii RFE/RL.
Videoclipuri postate pe rețelele sociale și verificate de RFE/RL arată europeni și asiatici din centrul continentului luptând pentru Hayat Tahrir al-Sham (HTS), în timpul preluării fulgerătoare a Siriei de către grupul militant, luna aceasta.
Deși străinii reprezintă doar o mică parte din forța totală de luptă, estimată la aproximativ 10.000 de membri ai HTS și ai grupurilor aliate, prezența luptătorilor străini cu experiență în luptă și radicalizați este văzută ca o amenințare pentru stabilitatea Siriei și un risc de securitate în țările lor de origine.
„Aceasta va fi una dintre cele mai mari preocupări din perspectiva SUA, pentru că nu sunt sirieni indigeni”, a declarat Aaron Zelin, cercetător senior la Institutul Washington. „Probabil că SUA sunt mai puțin îngrijorate de sirienii din cadrul HTS.”
HTS este o organizație desemnată drept teroristă de către SUA și UE. În trecut a fost afiliată cu Al-Qaeda. Grupul militant islamist a promis toleranță și incluziune, dar persistă preocupările privind presupusele sale abuzuri privind drepturile omului și legăturile cu grupuri teroriste.
„A fost sinucidere”
Un videoclip verificat de RFE/RL înfățișează un luptător vorbitor de albaneză în fața Cetății din Alep, al doilea oraș ca mărime din Siria. Videoclipul a fost înregistrat pe 30 noiembrie, ziua în care HTS a capturat orașul din nord-vest.
În videoclip, bărbatul neidentificat declară că militanții luptă pentru a „îndepărta opresiunea” din Siria, o referire la regimul opresiv al lui Assad, și a descris capturarea Alepului drept o „mare victorie”.
Bărbatul este văzut purtând insignele „Albanian Tactical”, o unitate a grupului „Xhemati Alban”, considerată o subgrupare a HTS, formată din etnici albanezi, în mare parte din Albania, Kosovo și Macedonia de Nord.
„Este un grup jihadist islamist, bine structurat, care operează sub umbrela HTS”, explică Adrian Shtuni, un expert în securitate și radicalizare care locuiește la Washington.
„Albanian Tactical se concentrează pe abilități militare specifice, inclusiv antrenamente de lunetiști și specialiști în explozibili, oferind în același timp pregătire și altor luptători”, adaugă Shtuni. „Acest lucru demonstrează o tranziție de la simpli combatanți la o forță strategică în cadrul HTS.”
După izbucnirea războiului civil din Siria, în 2011, sute de etnici albanezi au mers în Siria pentru a se alătura grupării extremiste Statul Islamic (IS) și Frontului al-Nusra, ramura siriană a Al-Qaeda. Frontul al-Nusra a fost ulterior redenumit HTS.
Printre ei s-a numărat un bărbat de etnie albaneză din Macedonia de Nord, care a luptat în Siria timp de patru ani, până în 2020, și apoi s-a întors în Europa.
„Eram tânăr și am fost păcăliți de videoclipuri de pe Internet”, spune bărbatul, care – din motive de securitate – a vorbit sub protecția anonimatului.
„Apoi am intrat în contact cu niște persoane din Turcia și am plecat în Siria”, adaugă el, fără să dezvăluie cărei grupări s-a alăturat. „A fost sinucidere. Cu greu am reușit să scăpăm. Încerc să uit totul și să trăiesc o viață normală.”
Ministerul de Interne al Macedoniei de Nord a declarat că cel puțin patru macedoneni luptă activ pentru grupări armate în Siria și în țara vecină, Irak.
Albania estimează că aproximativ 30 de cetățeni ai săi se află în prezent în Siria.
Străini radicalizați
Eva Dumani avea opt ani în 2013, atunci când tatăl ei, Shkelzen, a luat-o cu el în Siria, unde s-a alăturat grupării Stat Islamic (IS).
Orfanii și văduvele militanților Stat Islamic sunt adesea ținuți în tabere controlate de grupări rivale. Dar despre Eva, care are acum 21 de ani, nu se știe unde se află.
Xhetan Ndregjoni, unchiul tinerei, a declarat că vorbește sporadic cu nepoata lui, „dar ea este foarte reticentă să dezvăluie locul sau situația exactă în care se află.”
„Scrie un cuvânt, apoi altul după câteva ore sau zile,” spune Ndregjoni, vorbind din Albania. „Au fost câteva momente în care am vrut să merg în Siria, să o aduc înapoi, dar nu știu dacă este sub presiune, dacă nu vrea să plece sau dacă este radicalizată.”
Un alt european care a mers să lupte în Siria este un bărbat de 35 de ani din Bosnia-Herțegovina.
Bărbatul, care locuiește în Siria din 2013, se numără printre zecile de bosniaci despre care se crede că se află în această țară.
Vorbind sub protecția anonimatului, din motive de securitate, el s-a descris drept un fost „hippie” care a adoptat salafismul, o sectă ultraradicală a islamului sunnit. El spune că s-a mutat în Siria pentru a lupta împotriva guvernului Assad și pentru a ajuta la „eliberarea poporului sirian.”
„Am fost în mai multe grupuri,” afirmă el, fără a specifica vreunul. „Cred că mi-a fost mai ușor pentru că nu aveam un concept despre ce înseamnă războiul.”
Bărbatul declară că a renunțat la luptă în 2018, s-a căsătorit cu o localnică și a făcut tranziția la o viață civilă în provincia Idlib, un bastion al HTS din nord-vest.
Mulți europeni care s-au alăturat grupărilor armate din Siria au fost radicalizați online sau atrași de recrutori locali. Alții au fost motivați de convingeri religioase și de ideea jihadului, războiul sfânt. Unii au fost ademeniți de banii oferiți de grupările militante.
„Probleme majore”
O altă înregistrare video verificată de RFE/RL arată zeci de bărbați înarmați, îmbrăcați în uniforme militare, în satul sirian Deir Semaan – la aproximativ 30 de kilometri nord-vest de Alep, unde se află o veche mănăstire creștină.
Unul dintre bărbații din videoclip este un luptător care vorbește limba tadjică și care afirmă că grupul a capturat zona de la „necredincioși.” Filmarea a fost făcută pe 3 decembrie.
Nu este clar din ce grup face parte luptătorul vorbitor de tadjică. Totuși, mai multe grupări militante mai mici, aliate cu HTS, includ luptători din Tadjikistan, Uzbekistan și Kârgâzstan, printre care Katibat al-Imam al-Bukhari și Brigada Turkistan.
Un oficial tadjic din domeniul securității, care a vorbit sub protecția anonimatului deoarece nu era autorizat să facă declarații presei, a spus că imaginile cu tadjici din Siria sunt „profund îngrijorătoare” și reprezintă o potențială „bombă cu ceas.”
„Videoclipurile ne reamintesc, încă o dată, că acești indivizi s-ar putea întoarce într-o zi în Tadjikistan și ar putea cauza probleme majore aici,” declară oficialul.
Printre cei aproximativ 400 de tadjici aflați în Siria se crede că se numără și frații Anvar Isomiddinov și Muhammadjon Isomiddinov, ambii în vârstă de peste 30 de ani. Originari din satul Chordeh, situat în nordul Tadjikistanului, ei au plecat în Siria în jurul anului 2014.
O rudă a fraților, care a vorbit sub protecția anonimatului, din motive de securitate, spune că familia a pierdut legătura cu ei în urmă cu câțiva ani.
„Ultima dată când familia a vorbit cu Anvar și Muhammadjon, i-au implorat să se întoarcă acasă”, declară apropiatul celor doi.
„Dar ei au întrerupt conversația și nu au mai sunat niciodată înapoi.”
Articol scris de jurnaliștii RFE/RL Farzon Muhammadi, Doruntina Baliu, Meliha Kesmer, Farangis Najibullah și Frud Bezhan, cu contribuția jurnaliștilor Mumin Ahmadi (Praga), Mahmudjon Rahmatzoda (Tadjikistan), Jetmira Delia (Albania), Enis Shaqiri (Macedonia de Nord) și Arton Konushevci (Kosovo)
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
