Linkuri accesibilitate

Cenzurează premierul mesajele de pe Facebook? Elementele naționaliste folosite de Nicolae Ciucă în social-media


Premierul Nicolae Ciucă nu este unul dintre cei mai performanți politicieni de pe rețelele sociale. Imagine generică cu participarea premierului la un eveniment public.
Premierul Nicolae Ciucă nu este unul dintre cei mai performanți politicieni de pe rețelele sociale. Imagine generică cu participarea premierului la un eveniment public.

Imaginile și simbolurile naționaliste, dar și mesajele filtrate sunt ingredientele prin care echipele de comunicare ale premierului Nicolae Ciucă încearcă să câștige electoratul de pe social media, în vremuri în care, spun specialiștii, ar trebui să pregătească o comunicare de criză.

Premierul Nicolae Ciucă are, pe Facebook, o pagină oficială și un cont personal. Pagina a fost creată pe 28 octombrie 2014 de contul privat al actualului premier. Este, în acest moment, administrată de zece persoane, toate din România.

Mai are conturi, mult mai puțin folosite, pe Twitter, unde administratorii postează în engleză mesaje de politică internațională, și pe Instagram unde postează doar sporadic.

Pagina de Facebook a lui Nicolae Ionel Ciucă preia, în cea mai mare parte, mesajele de pe cea a Guvernului României. Sunt transmisiuni live de la principalele evenimente la care participă, semnări de contracte sau anunțuri despre realizările Executivului pe care îl conduce.

În afară de activitatea administrativă, mai sunt postări despre performanțele sportive sau educaționale ale înotătorilor, canotorilor sau elevilor români la diferite competiții internaționale.

„În primul rând că are o comunicare extrem de rigidă, folosește niște formule din registrul patriotic, gol de conținut, cuvinte mari, fără de substanță și mai ales este într-o disonanță perpetuă. Disonanța provine din statutul pe care îl are prim-ministrul României”, explică specialista în comunicare Oana Marinescu.

Un stil milităresc, „previzibil de la un general”, după opinia politologului Andrei Țăranu.

Pe 30 august, în postarea despre inaugurarea unui proiect al Academiei de Fotbal Gheorghe Hagi și a Farului Constanța la care Nicolae Ciucă a participat, echipa de comunicare a premierului arată că „încurajând și sprijinind copiii să facă sport, să calce pe urmele celor care au purtat Tricolorul României pe drumul lor către înalta performanță reprezintă o responsabilitate la care Guvernul are datoria să contribuie.”

Mesajul vine la doar zece zile distanță după ce, pe aceeași pagină, o dată cu felicitările pentru canoistul român Cătălin Chirilă apar și „calde mulțumiri pentru că a cinstit tricolorul României, asemenea tuturor campionilor noștri care au dovedit valoarea sportului românesc!”

Marinescu consideră greșit mesajul pentru că nu există niciun fel de competiție internațională pentru onorarea unui steag.

„În clipa în care tu muți toată importanța și valoarea simbolică a unei competiții a efortului personal pe care sportivii, echipele lor îl depun pentru acea reușită, te duci într-o zonă de propagandă”, subliniază experta în comunicare,

Imnul este un alt element preferat de premierul Ciucă. Luni, în postarea prin care mulțumește sportivilor români care au avut performanțe la Lima/Peru, premierul arată că „suntem mândri de echipa noastră care a făcut cunoscut imnul românesc la competiția mondială pentru juniori de la Lima!”

Pe 23 august 2022, tot cu ocazia premierii unor sportivi, Ciucă arăta că „prin succesele lor au adus cinste României și au făcut să fie auzit imnul național la cele mai importante competiții europene și mondiale din această vară.”

Oana Marinescu: „Premierul nu are căderea să vorbească despre democrație”

Mesajele premierului, atât cele abordate în discursurile publice, cât și cele afișate pe rețelele de socializare contravin acțiunilor sale. De aici și disonanța lor.

Oana Marinescu consideră că modul în care premierul comunică este în totală disonanță cu acțiunile sale.
Oana Marinescu consideră că modul în care premierul comunică este în totală disonanță cu acțiunile sale.

„În acest moment, avem prim-ministru care este acuzat că și-a plagiat și care nu a dat publicității acea teză și nu a lăsat mecanismele instituționale să funcționeze în mod normal pentru a fi investigată lucrarea și pentru a vedea dacă acuzația stă în picioare și, din contră, a folosit toate sursele posibile pentru a bloca cercetarea lucrării”, explică Marinescu.

Ea spune că, prin faptele sale, premierul a afectat profund mecanismele democratice ale statului și implicit statul de drept și, din acest motiv, nu e potrivit pentru el să vorbească despre „democrație, valorile europene sau valorile euroatlantice”.

Moda mesajelor filtrate

Pe pagina lui Nicolae Ciucă sunt, preponderant, două tipuri de postări. Pe de o parte sunt transmisiunile live ale evenimentelor la care participă, pe de altă parte sunt mesaje text însoțite de fotografii. În cazul amândurora, Facebook oferă posibilitatea contorizării numărului de mesaje.

În cazul transmisiunilor live, Facebook are secțiunea comentariilor în timp real care arată numărul total de mesaje transmise și momentul la care acestea apar. Ele coincid, de fiecare dată, cu numărul total de mesaje.

În cazul celorlalte postări, platforma socială are trei componente prin care pot fi verificate mesajele - mesajele cele mai noi, cele mai relevante și numărul total de mesaje.

La postarea din 30 august de la Academia Gheoghe Hagi, Facebook contabilizează 111 mesaje. Numărate, mesajele totale, ajung la 36, majoritatea mesaje pozitive. Situația se repetă întocmai cu o zi înainte, cu ocazia vizitei în județul Suceava. Din cele 69 de mesaje numărate de Facebook, există, de fapt, afișabile doar 29.

Am întrebat purtătorul de cuvânt al Guvernului cine sunt persoanele care îi administrează pagina premierului, dacă există vreo formă de cenzură și care sunt criteriile aplicate. Nu am primit încă un răspuns.

Update - Punctul de vedere al Guvernului

Paginile oficiale de social media sunt administrate de echipa de comunicare, cu respectarea principiilor comunicării publice bazate pe transparență instituțională, informare corectă și promovarea dreptului constituțional al cetățenilor privind liberatea de expresie.

Postarea și moderarea mesajelor și comentariilor sunt circumscriese unui set de reguli bazate pe limbaj decent. Pagina de Facebook are o serie de setări automate care filtrează injuriile, cuvintele triviale, afirmațiile vulgare, rasiste, antisemite, xenofobe ori denigratoare. De asemenea, sunt moderate comentariile care conțin mesaje de tip spam sau care promovează servicii sau produse.

Guvernul protejează și încurajează libertatea de expresie și diversitatea opiniilor liber exprimate, în acord cu politicile și standardele rețelor de socializare.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, pentru Europa Liberă

Dragoș Stanca este antreprenor și specialist în media digitală. În 2022, comunicarea ar trebui să fie mai sinceră, transparentă și umană, la subiect și fără note electorale permanente, spune el. Obiectivul ar trebui să fie corecta informare a cetățenilor și nu clădirea imaginii politicianului.

„Din păcate, cutuma în România e că gestionarea social media se face 'de la partid'. În cazul demnitarilor publici, funcția de social media management ar trebui să fie făcută de profesioniști angajați funcționari publici, experți în comunicare, care să fie în slujba cetățenilor și care să 'supraviețuiască' deselor schimbări de persoane care ocupă o funcție sau alta”, explică Stanca modul în ar trebui făcută comunicarea pentru astfel de poziții cheie în stat.

El crede că moderarea mesajelor ar trebui să fie folosită în anumite situații punctuale.

„Cu excepția comentariilor care îndeamnă la ură sau acțiuni dincolo de lege, ori a celor făcute de conturi false suspecte de a fi parte din propaganda unor state ostile, niciun comentariu nu e indicat să fie șters”
Dragoș Stanca, expert în comunicare online

Niciun comentariu al unor oameni reali nu ar trebui cenzurat, la fel cum nu ar trebui sa fie posibilă blocarea anumitor cetățeni. Răspunderea în fața electoratului, în orice forma și în orice mediu ar trebui să fie un element esențial și deloc negociabil în orice societate democratică.

„Aș interzice chiar prin lege această practică: nu e în regulă ca un demnitar public să refuze dialogul sau să reteze dreptul la critică sau protest. Nici online, nici offline - câtă vreme nu se încalcă limitele legale”.

Ștergerea comentariilor are și rolul de a atrage mai multă atenție asupra comentariului șters mai mult decât asupra conținutului postării, pentru că „ștergerea poate genera o polemică și mai acută de tipul „deci era corect, de aia s-a șters, de aia se cenzurează”.

Politolog - premierul trebuie să se pregătească de comunicarea de criză

Modul în care premierul gestionează conturile din social media nu pare unul de succes, în ciuda faptului că aplică aceleași metode ca și alți politicieni.

Conform aplicației Crowdtangle, dezvoltată de platforma Facebook pentru contorizarea impactului pe paginile oficiale, inclusiv ale politicienilor, premierul Ciucă este depășit la performanțele pe social media de toți ceilalți lideri de partide politice cu reprezentanți în Parlament, cu excepția liderului UDMR, Kelemen Hunor.

În perioada cuprinsă între începutul mandatului de premier și data începerii școlii, premierul a avut un impact total (aprecieri, comentarii și share-uri) de 331.000. La polul opus s-a situat George Simion, liderul AUR, care adună de 70 de ori mai multe reacții.

Impactul postărilor de pe Facebook din perioada 25 noiebrie 2021-5 septembrie 2022 îl situează pe Nicolae Ciucă pe o poziție codașă în clasament.
Impactul postărilor de pe Facebook din perioada 25 noiebrie 2021-5 septembrie 2022 îl situează pe Nicolae Ciucă pe o poziție codașă în clasament.

Impactul comportamentului pe rețelele sociale este foarte important, afirmă Dragoș Stanca.

„O comunicare social media profesionistă poate fi un element esențial în succesul electoral (se vedea cazul AUR în 2020, campania lui Klaus Iohannis din 2014 sau mai 'la zi' cât de bine făcută e comunicarea de criză în social media de Volodimir Zelenski)”, explică antreprenorul.

La polul opus, o lipsă de comunicare profesionistă în acest mediu poate genera pierderi însemnate și foarte multe oportunități irosite. Cum se face comunicarea de criză ar trebui să învețe premierul cât de curând, crede profesorul Andrei Țăranu.

„Nu știu de ce nu a mai apărut purtătorul de cuvânt al guvernului care să dea niște comunicate mai clare, pe Facebook sau în conferințe de presă, având în vedere toată situația legată de schimbările la creșterea pensiilor, la măririle de salarii, la tensiunile din coaliție, la ce se întâmplă în piața energiei, e nevoie de comunicare clară și inteligibilă pentru toți cetățenii”, arată Țăranu.

Nicolae Ciucă nu excelează nici la nivelul de încredere. Conform ultimului sondaj, premierul se situează la un nivel de încredere de 18%.

Acest articol a fost actualizat cu punctul de vedere al Guvernului României.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG