Durata elaborării studiului de fezabilitate este de 23 de luni de la data de începere a contractului.
Obiectivul general al proiectului este de a spori eficiența tehnico-economică a rețelei de transport dintre România și Bulgaria, îmbunătățind de asemenea conectivitatea la nivel regional și condițiile traficului de mărfuri ce va fi asigurat pe podul peste Dunare în zona Giurgiu - Ruse, transmite CNAIR.
Prin realizarea acestui obiectiv se va reduce timpul de așteptare la punctul de trecere a frontierei, fluidizându-se traficul pe axa Nord - Sud a continentului, în actualul context geopolitic.
Contractul va fi finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile prin programul de finanțare CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) - Componenta Mobilitatea Militară, arată sursa citată.
După validarea documentației de atribuire, CNAIR va publica Anunțul de Participare aferent contractului de proiectare, în care se va stabili și data de depunere a ofertelor.
350 de mii de mașini au traversat punctul de trecere a frontierei dintre România și Bulgaria numai în perioada 1-31 iulie.
Aceeași aglomerație a fost și în punctele de trecere a frontierei de la Calafat și Vidin, unde se află al doilea pod peste Dunăre între România și Bulgaria.
Distanța între cele două poduri peste Dunăre, dintre România și Bulgaria, este de 287 de kilometri.
Granița totală, fluvială, terestră și maritimă între România și Bulgaria se întinde pe 631 de kilometri. Între cele două țări sunt șase puncte de trecere a frontierei.
Prea puțin, a declarat șeful Poliției de Frontieră Giurgiu, comisarul șef Viorel Chiran, pentru Europa Liberă: „Să ținem cont totuși, că se circulă de pe o șosea de centură (n.r. a municipiului Giurgiu) cu două benzi. La fel, din Bulgaria se vine de pe două benzi, iar Podul Prieteniei (Ruse – Giurgiu) nu are decât o bandă. Așa că, și în condiții normale, dacă nu ar fi reparațiile, ar fi undeva o strangulare a traficului în zona podului.
Bineînțeles, cu cât mai multe poduri, cu atât mai bine. Sunt poduri, nu numai de trafic. Sunt poduri de prietenie, dacă vreți”.
Podul Giurgiu-Ruse a fost construit între 1952 și 1954, după 70 de ani de discuții între români și bulgari.
Atunci, România era sub ocupație sovietică. Banii și proiectul pentru construirea podului au fost asigurate de ruși, forța de muncă de români, iar Ungaria, Polonia și Cehoslovacia au contribuit cu materialele de construcție.
A fost primul pod peste Dunăre care lega România de Bulgaria și una dintre principalele căi de transport din vestul Europei către sud-estul continentului.
Între timp, în 2013, România și Bulgaria au inaugurat un al doilea pod peste Dunăre, între Calafat și Vidin.
Premierul bulgar Dmitar Glavcev și miniștrii au discutat pe 28 august despre măsurile care pot fi luate pentru eliminarea blocajului de la Podul de peste Dunăre, potrivit unui comunicat al Guvernului de la Sofia.
Prim-ministrul le-a cerut miniștrilor săi să discute cu omologii români pentru a găsi soluții împreună.
Prim-ministrul Glavcev a insistat asupra introducerii unei separări a fluxurilor de vehicule grele de marfă - primul pentru cele din statele membre ale UE și al doilea, pentru cele din țările terțe. În acest scop, va fi înființat un punct de triere chiar înainte de trecerea frontierei, potrivit unui comunicat al guvernului de la Sofia.
„Faceți tot posibilul pentru a accelera trecerea podului peste Dunăre. Fac apel la acțiuni rapide și la găsirea unor soluții eficiente”, le-a spus premierul Glavcev miniștrilor.
Șapte motive pentru care cei doi kilometri ai podului peste Dunăre, către Bulgaria, durează ore întregi
Între România și Bulgaria există doar două poduri peste Dunăre (Giurgiu-Ruse și Calafat-Vidin);
Pe 10 iulie, a început renovarea podului pe partea bulgărească și pe pod se circulă doar pe o bandă, alternativ;
3 milioane de turiști români traversează anual, podul Giurgiu-Ruse;
Războiul din Ucraina;
Lipsa scannerelor de verificare a mașinilor de marfă;
Nepunerea în funcțiune a unui bac/feribot care să traverseze Dunărea;
Lipsa unui sistem online de plată a taxei de pod, încasată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Miniștrii au menționat la discuția cu premierul bulgar că probleme suplimentare au fost cauzate de faptul că feribotul de la Oriahovo nu a funcționat timp de trei zile din cauza nivelului scăzut al Dunării, ceea ce a deviat și mai multe vehicule grele de marfă către podul Ruse - Giurgiu.
La București, reprezentanții Ministerului Transporturilor (MT) spun că partea română a făcut tot ce ținea de ea pentru îmbunătățirea traficului pe podul Giurgiu-Ruse, dar că e interesată de măsuri concrete pe care le-ar putea lua partea bulgară.
Purtătorul de cuvânt al MT, Alin Șerbănescu, spune că măsurile de îmbunătățire a traficului pe pod țin aproape în exclusivitate de partea bulgară.
