Sunt câteva criterii noi propuse de CNATDCU, organismul național al Ministerului Educației care se ocupă de atestarea tuturor diplomelor universitare emise în România care agită apele în mediul academic:
- Pentru a deveni profesor universitar, un candidat trebuie să publice în medie cinci lucrări/ articole în reviste internaționale de prestigiu și să aibă multe citări.
- CNATDCU cere ca o parte din aceste articole să fie publicate în reviste Open Acces, adică fără ca autorii să plătească.
- Activitatea de cercetare să fie luată în considerare doar pentru ultimii zece ani.
- Atunci când un profesor vrea să conducă doctorate, adică să obțină abilitarea, ar trebui să fie prim-autor în medie la patru articole și la altele să fie autor de corespondență.
- Indicele Hirsch nu se mai ia în considerare. Acesta măsura numărul de citări, inclusiv de autocitări.
Iar mai mulți profesori universitari și cercetători susțin că unele dintre noile standarde minime sunt discriminatorii și că i-ar favoriza numai pe cei care fac cercetare.
Cei care predau nu pot îndeplini criteriile propuse, mai spun cei nemulțumiți.
Profesorii universitari de la Facultatea de Chimie a Universității din București au făcut chiar o petiție online împotriva propunerilor CNATDCU, petiție semnată de aproape 200 de profesori.
Profesorii universitari din mai multe domenii, cum sunt Chimia și Geografia, spun că nu există o uniformitate în stabilirea acestor criterii minimale și că sunt discrepanțe mari între domenii.
„Sunt proiecte de cercetare aprobate care nici acum nu și-au primit banii”
Conferențiarul Marcel Mîndrescu de la Facultatea de Geografie și Istorie de la Universitatea din Suceava spune că aceste noi standarde ar fi trebuit să ofere șanse pentru cel puțin jumătate dintre profesorii actuali.
Mîndrescu lucrează de 25 de ani la universitate și s-a implicat în multe proiecte de cercetare în străinătate, mai ales din Marea Britanie, Elveția și SUA.
„Cel puțin la Geografie, standardele minime sunt mai mult pentru cercetători, nu e nimic pe partea didactică. Nu cere niciun manual, niciun curs”, spune Marcel Mîndrescu pentru Europa Liberă.
„Nu toată lumea trebuie să fie profesor. Dar măcar pentru conferențiar criteriile ar trebui să țină cont de ce e în universități. Eu m-aș califica să trec de la conferențiar la profesor, pentru că am făcut cercetări în străinătate pe schimbarea climatică”, spune Mîndrescu.
Cercetătorul spune că, în România, nu există laboratoare de cercetare și asta e o mare problemă.
„Noi am avut ani la rând în care nu se finanțau proiecte de cercetare. Și acum sunt proiecte pentru care nu s-au dat rezultatele din decembrie 2023. Cât să aștepți pentru un proiect? Sunt oameni cu familii, cu copii”, arată Mîndrescu.
El spune că cercetările pe care le-a făcut sunt din bani proprii.
„Eu am dat din banii mei ca să fac cercetare. Nu sunt bani de cercetare în România. În universitățile din Marea Britanie, merg pe articole în publicații de prestigiu, dar ei au la [dispoziție platforme online] Web of Science. La noi nu sunt reviste, nici nu vrem să le dezvoltăm”, spune conferențiarul.
„Eu niciodată nu am plătit să public. Sunt MDPI -urile astea(n.r. reviste cu plată), unde plătești 2.000 de euro. Dar oamenii nu au cum să plătească sumele astea. Geografia nu e o disciplină tehnică, noi ne ocupăm cu teritoriul, cu clima, cu schimbarea climatică, nu ar trebui să ceară atâtea pentru criteriile acelea”, mai spune Marcel Mîndrescu.
Conferențiarul arată că, în universitățile din România, nici nu se pune accentul pe cercetare.
„Eu sunt plătit pentru ceea ce predau. Dacă nu vin la universitate o săptămână, mi se taie orele nepredate, sunt plătit la normă. Dacă nu public articole în reviste, nu e o problemă. Orele pentru cercetare mi le cere universitatea, dar nu îmi dă și o sumă pentru cercetare. În schimb, cercetătorii numai asta fac”, spune Mîndrescu.
Criteriile nu sunt motivante pentru cei care predau
Un alt conferențiar universitar, Tibor Hartel, de la Facultatea Știința și Ingineria Mediului de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, spune că prin noile standarde „se merge pe creșterea unor criterii dar fără ca premisele culturale, sociale, instituționale și financiare ale calității cercetării și a actului didactic în universități să fie pe deplin abordate.”
„Sunt persoane care au capacități extraordinare de cercetare și care, practic, datorită criteriilor CNATDCU, pot să nu mai acceseze fonduri pentru a se putea promova. Mai specific, ies din criteriile Tinere Echipe dar nu ating eligibilitatea pentru proiecte de cercetare, asta în timp ce au demonstrat capacitate extraordinară de mentorare, didactice și chiar și de cercetare. Și acum sunt în situația să piardă bani. De exemplu, dacă o companie, să zicem Dacia, vrea să dea bani pentru un proiect de mediu, profesorul respectiv nu o să îl accepte, pentru că nu îl ajută la abilitare”, arată Hartel.
Conferențiarul e de acord cu folosirea unui prag minim pentru suma proiectelor de cercetare aduse de profedori, dar ar vrea diversificarea surselor de finanțare.
Cercetătorul spune că universitarii ar trebui să fie motivați să aducă bani la facultăți, pentru că astfel ar fi plătite și utilitățile și taxele, dar se pot angaja și oameni pentru diverse proiecte.
„În acest moment, generația 45-55 de ani e puterea sistemului universitar. Ei ar trebui să fie cei mai productivi. Dacă nu îi motivăm, nu vor mai vrea să lucreze, demotivarea este foarte mare și acum în rândul lor”, mai spune Hartel.
Conferențiarul consideră că cel mai greu este pentru lectori, dar și pentru asistenți și șefi de lucrări. „Au multe ore și deseori sunt în ierarhii care nu le permite excelența în cercetare și didactic. Pentru ei aceste criterii pot fi percepute ca imposibil de atins. Deci să menținem standardele înalte dar să creem premisele pentru ca cât mai multă lume să le atingă”, arată Hartel.
„Finanțarea trebuie sprijinită, altfel cum să ceri de la oameni când nu îi sprijini cu nimic? Finanțând cercetarea poți să schimbi. Dar acum bagi nimic și scoți nimic”.
Chimiștii cer să nu fie luată în considerare doar activitatea din ultimii zece ani de carieră
Chimiștii sunt și ei nemulțumiți de noile standardele și spun că, oricum, în domeniul lor standardele sunt ridicate și în prezent.
Emilia Elena Iorgulescu, lector universitar doctor la Facultatea de Chimie de la Universitatea din București, susține că tendința pentru publicarea de articole științitice este pentru Open Acces. Adică pentru reviste în care poți publica contra unei taxe pe care o poate susține universitatea - plata, însă, e făcută după acceptarea articolului de către redacție.
În prezent, standardele minime pentru chimie au numai componente de cercetare, comparativ cu celelalte discipline pe științe.
„Ca să faci chimie, ai nevoie și de resurse. Or, știm că cercetarea este mult subfinanțață. Ca să poți să cumperi un reactiv pentru o reacție, trebuie să aștepți luni de zile până îl achiziționezi - din cauza sistemului de achiziții publice. Or, o reacție nu te așteaptă”, mai spune chimista.
Profesorii de chimie au făcut o petiție publică și au trimis mai multe observații către CNATDCU. Printre acestea este faptul că „limitarea la articolele ISI [Institute for Scientific Information] publicate în ultimii zece ani de carieră prevazută de standardele minimale și obligatorii pentru domeniul chimie funcționează într-o manieră retroactivă și deci chestionabilă din punctul de vedere al legalității”.
Ei spun că e pentru prima dată când această condiție apare între regulile minimale impuse de CNATDCU și ar trebui să fie în vigoare după zece ani de la intrarea în vigoare a noilor criterii.
„Faptul că se consideră activitatea pe ultimii zece ani este o nemulțumire, pentru că ar fi trebuit să știi de la început. În plus, nici după zece ani nu ai certitudinea că o să fie vreun post de profesor scos la concurs”, afirmă Emilia Elena Iorgulescu.
Profesorii de chimie mai spun că pozițiile de conferențiar și profesor universitar implică în egală măsură activitate didactică și de cercetare.
„Dar condițiile minimale pentru domeniul chimie nu impun în niciun fel analiza activității didactice, eliminându-se cărțile de specialitate sau capitolele publicate în edituri naționale sau internaționale, cursurile universitare, organizarea și coordonarea unor programe de studii, programe educaționale”, susțin chimiștii.
Ce spun reprezentanții CNATDCU
Profesorul Marius Andruh, profesor de chimie, vicepreședinte CNATDCU și vicepreședintele Academiei Române, spune că noile criterii vor așeza universități românești lângă cele internaționale. „Vrem sau nu vrem să fim ca universitățile de prestigiu?”.
Profesorul admite însă că, pe lângă aceste standarde noi, „instituțiile care sunt implicate în activitatea de cercetare din universități sau din institutele de cercetări ar trebui să asigure și bunele condiții pentru dezvoltare a unor cercetări de calitate”.
„Chiar în acest moment ne confruntăm cu dificultăți în finanțarea proiectelor PNRR care au fost acordate prin competiție, sunt semnate contractele respective și noi nu primim bani. CNATDCU cere exigență, țara vrea prestigiu, dar și celelalte instituții trebuie să își facă datoria și să susțină activitatea de cercetare, pentru că altfel, atâta vreme cât nu ai finanțare, nu ai cum să susții cercetarea”, spune Marius Andruh.
Profesorul Mircea Dumitru, vicepreședinte CNATDCU, spune că finanțarea este o problemă în care instituția pe care o conduce nu poate avea un cuvânt de spus. Fost ministru al Educației, Dumitru spune că noile standarde vor ajuta universitățile.
„Dacă vom avea standarde mai ridicate la conferențiari și la profesori, atunci vom avea mai multe publicații, ceea ce înseamnă că și universitățile respective vor avea un punctaj mai mare în ratingurile internaționale”, spune Mircea Dumitru.
Cu cercetări și articole internaționale în domeniul Biologiei, profesorul Ștefan Szedlacsek, cercetător la Institutul de Biochimie al Academiei Române, spune că problema cea mai mare în prezent în cercetare este de fapt finanțarea.
„Eu sunt un exemplu de cercetător care nu am nicio finanțare de doi ani! Și foarte mulți ca mine. Mie nu-mi ajung banii de salariu ca să cumpăr reactivi pentru studenții mei doctoranzi! De unde să mai plătesc să public articolele?”, spune Szedlacsek.
Cercetător român la Oxford: Criteriile țin cont de ce știi să faci în domeniul respectiv
Românii care lucrează în marile universități din Europa și din lume nu duc grija finanțării.
„În România, resursele financiare nu permit nivelul de cercetare făcut în țări precum Marea Britanie, dar nu trebuie să avem niște criterii atât de relaxate astfel încât impostura și inabiliatatea de a face ceva să fie la nivel de vârf”, spune Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie la Univeristatea Oxford și consultant pe sănătate.
În universitățile din Marea Britanie, obținerea unui post de profesor ține în primul rând de CV-ul și de abilitatea candidatului respectiv de a demonstra competențe specifice în domeniul în care activează, arată acesta.
„Lucrul acesta contează și la obținerea granturilor de cercetare, de la guvern sau entități private. Lucrurile nu sunt luate după cantitate, ci după expertiza panelului care evaluează candidatul respectiv”, spune Ștefan Dascălu.
„Cercetarea care se face se reflectă în societate. Noi putem să avem 1.000 de articole publicate, dar, dacă nimeni nu dă doi bani pe munca noastră, degeaba o facem”.
Noile criterii sunt cerute de legea învățământului superior, adoptată în 2023
Pentru fiecare domeniu de cercetare în parte, criteriile minime pentru a deveni profesor, conferențiar sau conducător de doctorat sunt stabilite de comisiile de specialitate din CNATDCU.
Noua lege a învățământului universitar, adoptată în toamna lui 2023, arată că CNATDCU propune standardele minime pentru fiecare domeniu în parte, iar Ministerul Educației va fi cel care ia decizia finală prin ordin de ministru.
Noile criterii au fost puse în dezbatere publică pe 6 martie, universitarii au putut trimite propunerile și observațiile lor până vineri, 22 martie 2024.
Urmează ca Ministerul Educației să organizeze dezbateri pentru criteriile minime din fiecare domeniu de cercetare. Iar abia după aceea, aceste standarde vor fi adoptate.
Președintele interimar CNATDCU, Mircea Dumitru, spune pentru Europa Liberă că noile criterii pentru acordarea titlului de doctor vor intra în vigoare cel mai probabil în 2027, atunci când se încheie ciclul de studii doctorale al studenților care intră în toamnă la doctorat.
Pentru titlurile de profesori, conferențiari și abilitare pentru conducerea de doctorate, perioada de punere în practică a noilor standarde va fi de cel puțin un an de la adoptare.
Noile criterii sunt cerute de legea pentru învățământ universitar, intrată în vigoare în toamna lui 2023.
Criteriile după care funcționează acum universitățile sunt cele din 2016, adoptate pe vremea fostului ministru Mircea Dumitru, actualul președinte interimar CNATDCU.
Pentru a fi profesor universitar în România va trebui să ai în medie cinci articole publicate în reviste internaționale de prestigiu, de exemplu revista Nature.
Noile standardele minimale pentru gradul de profesor universitar prevăd ca numărul articolelor publicate în reviste unde profesorii plătesc sume care pleacă de la 2.000 de euro pentru a fi publicate să nu fie mai mare de o treime din totalul articolelor lor.
Termenul inițial a fost 1 noiembrie 2023, conform ordinului nr. 6.072, apoi au fost amânate pentru 2 februarie 2024, prin alt ordin de ministru. Ulterior au fost puse în dezbatere pe 6 martie 2024.
În România sunt 57 de universități de stat și 37 de universități private. În universitățile de stat lucrează peste 51.000 de persoane, dintre care peste 37.000 sunt personal didactic de predare și auxiliar de predare.
