Participanţii la manifestările dedicate Zilei Libertăţii Secuilor, de la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş, au adoptat, vineri, o petiţie prin care cer Guvernului „să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc".
„Azi, 10 martie 2023, noi, secuii adunaţi în Târgu Mureş şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc!
Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime (...)”, se spune în petiția adresată Guvernului şi preşedintelui Klaus Iohannis, adoptată în uralele celor 450 de participanţi, transmite Agerpres.
Ei cer crearea unei regiuni administrative independente cu denumirea de Ținut Secuiesc.
„Solicităm crearea regiunii administrative şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, denumită Ţinutul Secuiesc, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc!
Solicităm onorarea obligaţiilor internaţionale asumate de România, precum şi voinţa comunităţii secuieşti, iar România să adopte înaintea aderării la zona Schengen reglementările legale legate de acestea.”
De asemenea, ei mai cer Guvernului „să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune!"
Autorii textului mai cer „egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc" şi „autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc".
Ei spun că autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi ale altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării.
Autonomia Ţinutului Secuiesc, spun ei, „reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.”
Ei spun că „acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor", se susţine în document.”
Petiţia mai subliniază că România, în momentul aderării la Consiliul Europei, s-a angajat la îndeplinirea recomandării 1201/1993 şi că în articolul 11 al acesteia se face referire la doleanţele exprimate de manifestanţi.
„Noi toţi suntem devotaţi păcii şi siguranţei mondiale în spiritul în care aceste valori sunt prezente în mai multe documente ale Consiliului Europei. Astfel Hotărârea 1334/2003 recomandă sistemul de instituţii al autonomiei teritoriale pentru a preveni conflictele interne respectiv pentru ameliorarea lor. În cei treizeci de ani de la aderare, România nu a îndeplinit acest angajament, iar autorităţile refuză dialogul legat de aceasta", consideră autorii petiţiei.
În conţinutul documentului se mai protestează împotriva „atacurilor repetate la adresa unor instituţii de învăţământ de limbă maghiară, hărţuirea unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale".
După comemorarea de la Monumentul Secuilor Martiri, participanţii au pornit în marş către Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş, pentru a depune petiţia.
În cadrul manifestării au rostit discursuri: Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, Izsak Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Erika Casajoana Daunert, membră a Comitetului Internaţional al partidului Împreună pentru Catalonia (Junts per Catalunya), Luke Uribe-Etxebarria, membru al Senatului Spaniei, reprezentând formaţiunea Eusko Alderdi Jeltzalea - Partidul Naţional Basc, Robert Starosta, preşedintele Asociaţiei de Iniţiativă pentru Autonomia Culturală a Sileziei, şi Szili Katalin, consilier al premierului Ungariei.
