Actualizare 20:00 - Ștefan Costache, bărbatul pentru care Antonescu a fost anchetat de Securitate a relatat la Antena 3 și Digi 24 ce s-a întâmplat.
Prima oară a fost prins de Securitate, așa cum a relatat și Crin Antonescu în conferința de presă susținută marți după comunicatul CNSAS și, potrivit lui Costache, Antonescu nu l-a trădat.
„Dacă Crin m-ar fi trădat, eu nu aș mai fi putut să fug din țară”, a spus Costache.
Înainte de a doua sa tentativă de a fugi din țară, soldată cu succes, el spune că i-a spus doar lui Crin Antonescu că intenționează să plece iar și l-a rugat să-i anunțe părinții la trei săptămâni de la plecare.
„Pentru că din informațiile mele știam că dacă a trecut această vreme mi-a reușit excursia și să-i asigure că sunt în siguranță și că-i voi contacta cu prima ocazie”, a declarat Ștefan Costache.
Actualizare 18:15 - Într-o conferință de presă, Crin Antonescu a explicat că, în tinerețe, a avut un prieten profesor care a încercat să plece în străinătate. Amicul său nu a reușit prima oară, fiind prins. Ulterior, Antonescu a fost convocat la Securitate, unde a declarat că-i este prieten.
În 1988, prietenul său a avut o nouă tentativă de a părăsi țara, iar de astă dată a reușit.
„Am fost singura persoană care a știut de intenția lui și căruia i-a lăsat misiunea de a-i anunța părinții dacă va reuși să fugă, a stat în lagăr în Iugoslavia, a plecat în Canada unde trăiește și astăzi. Nu doar că nu am dat nicio informație Securității, dar am păstrat acest secret și i-am informat părinții”, a explicat Crin Antonescu.
„Cer ca această declarație [dată Securității] să fie făcută publică, pentru că sunt o victimă a Securității și nu un colaborator”, a spus Crin Antonescu, care a criticat apariția în campania electorală a acestei informații „mizere” și a insistat în cerința adresată CNSAS de a face publică declarația pe care a dat-o la Securitate în 1987.
„Nu am furnizat Securității informații care să dăuneze cuiva, mai mult, aș fi putut fi acuzat de tăinuire pentru că mi-am acoperit colegul”, a spus Antonescu.
El a cerut ca declarația dată la Securitate să fie făcută publică tocmai pentru că CNSAS nu a permis accesul la nota de constatare aflată la baza emiterii adeverinței de necolaborator al poliției politice comuniste, în timp ce pentru ceilalți candidați notele de constatare pot fi consultate la sediul CNSAS.
Știrea inițială
Elena Lasconi, Crin Antonescu, Victor Ponta, Silviu Predoiu, John-Ion Banu Muscel, Daniel Funeriu, Nicușor Dan, Lavinia Șandru, George Simion, Sebastian Popescu și Cristian Terheș nu au fost colaboratori sau lucrători ai Securității, poliția politică comunistă, sau, în raport de data nașterii, nu se încadrează în prevederile legii, spune CNSAS.
În cazul lui Silviu Predoiu, fost prim-adjunct al șefului SIE, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) reține că a fost membru al Centrului de Informații Externe între 1987 și 1989, iar în cel al lui Crin Antonescu, candidatul PNL-PSD-UDMR, că a dat în 1988 o declarație despre un coleg de la Școala Generală Niculițel (Tulcea).
CNSAS nu-l consideră însă pe Antonescu agent sau colaborator al Securității ca poliție politică a regimului comunist.
„În baza Notei de Constatare nr. DI/I/355 din data de 31.03.2025, întocmită de către Direcția de Specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în care se regăsesc următoarele: domnul Antonescu George Crin Laurențiu figurează în dosarul fond informativ nr. I 1068594 (FI 12275?TL) cotă CNSAS - titular CȘ, precum și a anturajului acestuia, titularul adeverinței, profesor de instorie la Școala generală Niculițel și prieten apropiat cu CȘ, a fost convocat de organele de Securitate și a dat o declarație, datată, datată 13.01.1988, olografă, semnată cu numele real.”
De remarcat că Antonescu „a fost convocat” de organele Securității. Or, convocarea la Securitate nu era opțională și nu putea fi tratată cu refuz ci echivala cu o anchetare a celui convocat. De asemenea, trebuie reținut că declarația a fost semnată cu numele real, contrar cutumei potrivit căreia colaboratorii primeau, pe lângă beneficii materiale și alte avantaje, nume de cod pentru turnătoriile lor.
CNSAS spune că datele de mai sus, privind contextul în care a dat declarația, „se circumscriu prevederilor art. 2 lit b) teza a II - a, din OUG nr. 24/2008 potrivit cărora: «persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procese - verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții»”.
Pentru că nota de constatare nu consemnează existența „altor documente sau informații privind relația cu organele de Securitate”, CNSAS consideră că nu se poate reține calitatea de colaborator al Securității în cazul lui Crin Antonescu în sensul pe care legea îl conferă.
Mai mult – spune CNSAS – potrivit aceleiași note de constatare, în urma verificărilor făcute până la data de 31 martie 2025, „nu au rezultat documente sau informații privind apartenența la structurile fostului Minister de Interne, în calitate de ofițer sau de subofițer de Securitate sau Miliție”, motiv pentru care nu se poate reține nici calitatea de lucrător al Securității comuniste.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
