Cuvântul reformă a însoțit în ultimele șase luni discursul Coaliției de guvernare. Multe teme au rămas la stadiul de promisiune, rezultatele sunt puține, iar deciziile între PNL, UDMR și USR PLUS se iau cu mare greutate.
„Când tragem linie vedem că sunt foarte puține lucruri de pus pe masă”, constată după șase luni de guvernare vicepremierul Dan Barna. El a recunoscut că în percepția publică poate apărea ideea că în „Coaliție se mimează reformele” și „de pomană se face un balet săptămânal” cu temele puse pe masă.
Desființarea pensiilor speciale a fost o temă intens promovată în timpul campaniei electorale. Europarlamentarul Rareș Bogdan a câștigat capital electoral când a promis că ele vor fi desființate în 30 de zile după preluarea puterii.
Noua Coaliție de guvernare a eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor, dar reforma nu a intrat în profunzime. Proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali este ținut la sertar în Parlament. Votul asupra sa nu va fi dat înaintea Congresului PNL din 25 septembrie, susțin surse parlamentare, pentru că nici tabăra Cîțu, nici tabăra Orban nu își asumă o inițiativă care poate avea un impact electoral în cursa internă.
Promisiunea era că pensiile speciale vor fi o temă prioritară pentru Coaliție, dar și o sursă de finanțare pentru proiecte precum majorarea alocațiilor copiilor. Partidele din majoritatea parlamentară s-au mulțumit să dea vina pe Curtea Constituțională, dar nu au venit cu proiecte care să elimine pensiile speciale pentru fiecare categorie. Ultima estimare este că subiectul se va regăsi în reforma pensiilor, care va fi gata în 2022. Tema este amânată astfel cu cel puțin doi ani.
Desființarea Secției Speciale reprezintă un nod gordian pentru Coaliție, care așteaptă mai degrabă o soluție externă, decât una internă. UDMR a cerut garanții suplimentare pentru desființarea SIIJ, iar varianta adoptată de Camera Deputaților prevede un aviz obligatoriu din partea CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător. Votul final de la Senat se lasă așteptat de peste trei luni, iar USR PLUS și PNL au depus amendamente pentru eliminarea acestui amendament votat în Camera Deputaților. Noua poziție a luat prin surprindere UDMR, care tergiversează luarea unei decizii.
Varianta finală din Coaliție este să se aștepte și punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, după ce a venit hotărârea Curții de Justiție a UE și raportul MCV. Șase luni fără nici un rezultat palpabil, doar negocieri și promisiuni. Termenul preconizat pentru desființarea Secției Speciale: sesiune extraordinară în iulie 2021.
„PNL este consecvent în susținerea desființării Secției Speciale. În ce formă se va face, în forma în care se va conveni în Coaliție, noi am fost de acord și cu forma de la Guvern. Obiectivul fundamental e desființarea secției speciale”, a precizat Ludovic Orban. Dan Barna a insistat însă că cea mai bună formă pentru desființarea SIIJ este varianta venită de la Guvern. UDMR cere în continuare garanții.
În paralel, negocierile despre legile justiției au fost și ele amânate pentru toamna acestui an.
Bătălia pe funcții a funcționat mai bine decât reforma
Discuțiile au mers puțin mai bine în zona împărții funcțiilor. PNL a preluat conducerea interimară a TVR, USR PLUS și-a adjudecat conducerea radioului public, iar Avocatul Poporului va merge spre UDMR. În privința reformei în TVR și SRR, Coaliția de guvernare a inițiat un proiect care prevede o politizare a conducerilor celor două instituții și puțină reformă.
În cazul Avocatul Poporului, urmează să fie respinse rapoartele de activitate ale instituției, dar asta nu conduce automat la revocarea Renatei Weber. Comisia Juridică trebuie să găsească încălcări ale legilor și Constituției, iar Parlamentul trebuie să dea un vot asupra unei hotărâri privind înlocuirea Avocatului Poporului. Procedura aduce aminte de 2012, când USL a forțat schimbarea din funcție a Avocatului Poporului. Hotărârea Parlamentului poate să fie atacată la Curtea Constituțională, ceea ce face ca înlocuirea Avocatului Poporului să nu se producă foarte rapid. UDMR l-a propus pentru funcție pe Gyula Fabian, profesor universitar la Babeș Bolyai. Noul termen avansat de președintele UDMR pentru schimbarea Avocatului Poporului este septembrie 2021, dar lucrurile se pot rezolva și până la sfârșitul actualei sesiuni.
Coaliția a decis să nu majoreze alocațiile în acest an. UDMR a venit cu propunerea ca nivelul alocațiilor să fie stabilit în funcție de veniturile familiilor. O astfel de lege s-ar putea să nu treacă de filtrul Curții Constituționale, spun surse politice. Chiar și varianta avansată de UDMR s-ar putea aplica din 2023. Decizia clară este că alocațiile se vor majora de 1 ianuarie 2022, chiar dacă ele erau cuprinse în bugetul votat pentru 2021.
Codul Electoral a rămas doar pe hârtia noului Acord semnat de liderii Coaliției. Reprezentanții societății civile au cerut cu insistență reluarea discuțiilor despre noul Cod Electoral, care să prevadă și alegerea primarilor în două tururi. UDMR nu este de acord cu acest lucru și a cerut să dețină funcția de președinte al Comisiei de Cod Electoral. PNL nu a fost de acord, iar subiectul a fost blocat.
Pe agenda Coaliției au apărut însă teme noi, precum terenul de la Romexpo. Proiectul este susținut de PNL, dar respins categoric de USR PLUS. UDMR se află la mijloc.
Dan Barna a spus că dezvoltarea României nu se poate face prin devalizarea statului.
„Nu putem oferi cel puțin 400 de milioane de euro cadou unei instituții private, Camera de Comerț. Trebuie să existe un beneficiu și pentru statul român, e de neacceptat ca statul român să nu primească niciun ban și să ofere gratuit un cadou. E un Moș Crăciun imobiliar, USR PLUS nu are cum să accepte, trebuie găsită o soluție, e vorba și de diferite culte. E un mecanism pe care USR PLUS nu îl susține”, a fost poziția USR PLUS susținută de Dan Barna.
„În privința relației cu USR PLUS am arătat foarte mult tact, diplomație, dorință de dialog și cooperare, ar trebui să fie mai decenți. Am avut o discuție despre Romexpo, nu s-a luat o decizie, probabil vom mai discuta, dacă nu se va ajunge la o soluție, trebuie să ținem cont de observațiile din cererea de reexaminare, vom lua o decizie, încă se discută", a fost replica lui Ludovic Orban.
Legea prin care complexul Romexpo primește în proprietate gratuită un teren de 46 de hectare a fost trimisă de președintele Iohannis la reexaminare în Parlament. În acest moment, două firme și-au arătat interesul pentru acel teren: grupul Iulius și un grup de investiții și dezvoltare imobiliară din Europa de Est, NEPI.
Coaliția de guvernare a rămas datoare la capitolul reforme, dar promite că ele se vor regăsi în Planul Național de Redresare și Reziliență. Premierul Cîțu a declarat că evaluarea miniștrilor va ține cont de gradul de reformă impus în ministere.
Facebook Forum