Protestele s-au soldat cu cel puțin 31 de decese, 1.220 de răniți și 87 de dispariții, potrivit Institutului Columbian pentru Studii de Dezvoltare și Pace. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a cerut forțelor de ordine să se abțină de la intervenția în forță.
Propunerea fiscală care a declanșat protestele a fost retrasă duminică, însă protestele continuă, prinzând amploare. Protestatarii cer acum, printre altele, revizuirea reformelor din domeniul sănătății, reducerea prezenței militare în orașe și pedepsirea celor responsabili pentru uciderea protestatarilor.
Reforma fiscală ar fi avut ca scop strângerea de peste 6.7 miliarde de dolari peste o perioadă de 9 ani. Noua taxă ar fi afectat pe oricine cu un câștig lunar de 2.6 milioane de peso (echivalentul a 683 de dolari). Salariul mediu lunar în Columbia este de 692 de dolari.
Autorităților au tratat protestele drept acte de vandalism. Până acum guvernul Duque a fost mai preocupat de atacurile asupra secțiilor de poliție decât de numărul de decese care crește rapid. Violența poliției împotriva protestatarilor rămâne neabordată deși dovezile acesteia sunt clare și publice.
Originea Protestelor
Proteste anti-guvernamentale au mai avut loc în Columbia și în 2019.
Atunci protestatarii semnalau lipsa de acțiune a guvernului față de execuţiile extrajudiciare comise între 1988 şi 2014. Acestor proteste le-a lipsit amploarea pe care o vedem la protestele actuale, care au loc în 27 din cele 32 de departamente ale țării.
Nemulțumirea populației este alimentată acum și de sărăcie, violența poliției și inegalitățile din sistemul de sănătate și educație.
Pe Twitter, taggurile #NosEstanMatando (tradus „Ne Omoară”) și #SOSColombia devin virale, arătând scene violente de la proteste cu polițiști atacând protestatarii.
Pandemia de COVID-19 a exacerbat nemulțumirea populației. „Rădăcinile protestelor nu sunt un secret pentru nimeni”, a declarat Elizabeth Dickinson, analist senior pentru International Crisis Group.
„Protestatarii continuă, în esență, mișcările oprite în martie 2020, odată cu începerea pandemiei, care a pus atunci capăt lunilor de proteste începute în noiembrie 2019”, mai spune aceasta.
Răspunsul guvernului
Deși propunerea legislativă care a nemulțumit populația a fost retrasă iar acest lucru a fost urmat de demisia ministrului de finanțe Alberto Carrasquilla, responsabilul proiectului fiscal, 7 mai reprezintă a noua zi de proteste, descrise de autorități drept acte ale unor „vandali și teroriști".
Guvernul dă vina pe extremiștii de stânga, inclusiv Armata de Eliberare Națională și facțiuni disidente ale grupurilor de gherilă ale Forțele Armate Revoluționare din Columbia, care nu au acceptat acordul de pace din 2016, dar au refuzat să se desființeze. Președintele Duque susține că el ar fi încurajat o rezoluție pașnică a conflictului.
Între timp, în Cali, orașul unde au avut loc unele dintre cele mai grave incidente, drumurile au fost blocate și zeci de clădiri ale poliției au fost atacate. Armata a fost trimisă să intervină.
În Bogotá au avut loc, de asemenea, adunări în masă la care poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri de apă.
*Articol redactat de Irina Breilean, stagiar Europa Liberă.
