Sute de mii studenți care s-au mutat în centrele universitare din țară, de exemplu, au nevoie de viza de flotant ca să voteze la o altă adresă decât cea din buletin. Este și cazul celor care muncesc și stau cu chirie în altă localitate.
În prezent, conform legislației explicate de Expert Forum, viza de flotant, prin care votanții își înregistrează o altă reședință decât cea din buletin, trebuie făcută cu cel puțin șase luni înainte de alegerile locale pentru a putea vota în localitatea respectivă.
Însă, din 21 februarie - când coaliția de guvernare PSD-PNL a anunțat comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare - până în ziua scrutinului din 9 iunie, mai erau în jur de trei luni și două săptămâni.
Astfel, comasarea îngrădește dreptul la vot al unei părți importante din societate, ceea ce nu respectă recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la bunele practici în organizarea alegerilor, spun experții.
Data limită pentru obținerea vizei de flotant va fi 10 aprilie, dacă Ordonanța va fi adoptată de Guvern.
Poți verifica secția la care ești arondat să votezi pe registrulelectoral.ro, o platformă a Autorității Electorale Permanente.
O recomandare aplicată pe dos
Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional, care a întocmit un set de bune practici referitoare la organizarea alegerilor.
Una dintre specificațiile Comisiei spune că:
„Ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.”
„Atât timp cât se aduc îmbunătățiri cadrului legal se pot face modificări”, explică Septimius Pârvu, specialist în bună guvernare și procese electorale la Expert Forum, pentru Europa Liberă.
„Mai degrabă în direcția asta merge acea recomandare. În sensul în care să nu existe reducerea drepturilor, dar aici despre asta vorbim, de afectarea drepturilor”, completează el.
O lege împotriva traseismului electoral îngrădește acum dreptul la vot
Legea care a impus această limită de timp între realizarea vizei de flotant și alegeri a fost promulgată în iulie 2023, iar scopul ei era limitare traseismului electoral. Înainte de acest moment, primarii din comune mici puteau schimba reședința alegătorilor ca să primească mai multe voturi.
„Schimbarea această legislativă, chiar dacă aparent este legitimă și vorbește despre o problemă reală, face o altă nedreptate. Și nu putem să îndreptăm o nedreptate printr-o altă nedreptate”, spune Răzvan Petri, unul dintre fondatorii Politica la minut, o platformă dedicată tinerilor, cu explicații despre politica națională și europeană.
„Politicienii știu foarte bine că tinerii, în general, nu-și prea fac vize de flotant, pentru că procedura este greoaie sau pentru că nu prea știu când trebuie să și-o facă. Mai important decât atât, știu că și-o fac cu puțin timp înainte de vot, când încep să apară campaniile ONG-urilor și ale influencerilor care explică cum trebuie să îți faci vize de flotant”, mai spune Răzvan Petri.
În România, sunt peste 4,5 milioane de tineri cu vârsta între 18 și 35 de ani, conform datelor recensământului din 2021.
Răzvan Petri și Vlad Adamescu, fondatorii Politica la minut și a Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare, sunt și inițiatorii unei petiții care cere modificarea legislației, astfel încât viza de flotant să poată fi luată cu 45 de zile înainte de data alegerilor.
Petiția este susținută de Centrul Agora pentru Democrație și de mai multe organizații de studenți și elevi.
Efectele confuziei electorale
Cei doi au pornit petiția deoarece abonații lor, în mare parte tineri, au început să le trimită mesaje după Guvernul a decis comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe 9 iunie.
„E trist să primești mesaje de la tineri care te întreabă: « Salut, eu studiez la Cluj sau la Iași, și am domiciliu în satul nu știu care din județul X, care e la 600 de km și durează 13 ore să merg cu trenul până acolo. Eu cum fac? Cum obțin viza de flotant?» Și ce poți să-i zici? Îi zici că, din păcate, guvernului nu-i pasă de el și nu mai poate să voteze”, spune Vlad Adamescu, co-fondatorul Politica la Minut.
O altă problemă, subliniată și în petiție, este că ziua alegerilor, 9 iunie, se suprapune cu perioada examenelor, ceea ce i-ar împiedica pe studenți să se meargă acasă ca să voteze.
Aceste obstacole îi afectează în special pe cei care votează pentru prima dată.
„Pentru alegătorii la primul vot s-ar putea să fie foarte confuză toată povestea asta. Adică e greu să te duci așa, prima oară, la niște alegeri liniștite. Darămite acum!”, spune expertul Septimius Pârvu.
„Studiile arată că primul vot este foarte important și determină comportamentul de vot pentru ani întregi. Dacă nu votezi prima oară, s-ar putea ca tu să nu ai obișnuința să votezi pentru restul vieții. Or, guvernul poate să creeze acum un comportament care ține o viață pentru unii”, spune Răzvan Petri, de la Politica la minut.
Însă viza de flotant nu îi afectează doar pe studenți și pe tineri, ci și pe adulții care stau cu chirie.
„Există și persoane de vârstă adultă care locuiesc sau muncesc în altă localitate decât cea pe care o au în buletin”, spune Alexandru Manda, de la Centrul Agora pentru Democrație și Bună Guvernare.
„Și este firesc să poată vota în localitatea în care locuiesc în mod efectiv, în cea în care au reședința în fapt, nu în cea în care au domiciliul din buletin”, adaugă el.
Legal, reședința secundară poate fi declarată după 15 zile de la mutare. Însă practic, instituțiile statului nu au făcut vreo campanie de informare pe această temă, cu atât mai mult în context electoral.
„Să fim foarte serioși, nimeni nu se gândește cu jumătate de an înainte că vin alegerile și, hai, să fac viza de flotant”, spune Septimius Pârvu.
„Cine se gândește la alegeri în afară de politicieni cu un an înainte de alegeri? Nimeni. Doar politicienii se gândesc la asta. Și asta e problema mai mare din politica și societatea românească: că politicienii nu se gândesc la alegători, în primul rând, dar, în special, nu se gândesc la tineri și nu îi interesează care sunt problemele lor”, spune Răzvan Petri (Politica la minut).
„Guvernul ar trebui să facă campanii de informare, nu asociațiile. Nu ONG-urile au responsabilitatea asta. Responsabilitatea, în primul rând, aparține Guvernului. ONG-urile au numai rolul de a susține sau de a face și ele alte campanii, pe lângă cele pe care le face Guvernul”, mai spune tânărul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
