32 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen: Istoria pe care China vrea să o îngroape

Pe 4 iunie se comemorează 32 de ani de la Masacrul din Piața Tiananmen, apogeul protestelor studenților și intelectualilor din China în urma cărora au fost uciși sute, poate chiar mii de oameni. Guvernul Chinei încearcă încă din 1989 să ascundă acest capitol al istoriei țării.

UPDATE -- Pe 4 iunie, data comemorării Masacrului din Piața Tiananmen, motorul de căutare Bing, care ține de Micrcosoft, a cenzurat internațional rezultatele căutării termenului „tank man” (omul cu tancul). Mare parte din operațiunile Microsoft se află pe sol chinez, unde orice informație legată de evenimentele din 4 iunie 1989 este cenzurată - însă o „eroare umană”, conform companiei, a făcut ca informația să fie cenzurată și în restul lumii.

Pentru prima oară în 32 de ani, nu va avea loc nicio comemorare publică a protestelor și masacrului din Piața Tiananmen. Adunările publice sunt interzise în China, Hong Kong, Macao și Taiwan. Singurul teritoriu chinez unde se discută public evenimentele din 1989 este Taiwanul.

În Taiwan, „zona liberă” care s-a despărțit unilateral de China, evenimentul se comemorează liber și deschis, dar doar online anul acesta din cauza pandemiei. Președinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, a declarat: „Cred că niciun cetățean taiwanez care este mândru de libertatea și democrația lor nu va uita această zi. Nu îi vom uita pe tinerii care s-au sacrificat în Piața Tiananmen acum 32 de ani, pe care prietenii noștri din Hong Kong îi plâng pe 4 iunie în lumina lumânărilor”.

În fiecare an, locuitorii din Hong Kong comemorează masacrul printr-un priveghi cu lumânări în Parcul Victoria - singurul teritoriu chinez unde era posibil acest lucru, în afară de Macao. În ultimii patru ani, însă, China a accelerat anexarea Hong Kongului, iar democrația, libertatea presei, a adunării publice și libertatea de exprimare au fost restrânse dramatic sub controlul din ce în ce mai aspru al Beijingului.

Unul dintre organizatorii priveghiului din Hong Kong a fost arestat, iar cei ce ar fi dorit să ia parte la comemorare au fost avertizați să nu participe. Chow Hang Tung, organizatoarea arestată, a încurajat oamenii să comemoreze în felul lor masacrul, cu doar o zi înaintea arestării sale. „Aprindeți lumini oriunde vă aflați - pe telefon, sau dacă aveți lumânări ori lumânări electrice”, a scris activista pe Facebook. Cu o săptămână înainte de arestarea sa, Chow a declarat: „atâta timp cât lumânările sunt legale, vom aprinde lumânări”.

Peste 3.000 de polițiști au fost mobilizați în întreg Hong Kongul pentru a preveni orice adunare publică. Participarea la un protest ilegal poate fi pedepsită cu până la 5 ani în închisoare. Anul trecut, priveghiul din Hong Kong a fost anulat pe seama pandemiei; 20 dintre oamenii care s-au adunat în ciuda ordinelor au fost arestați.

Muzeul Tiananmen din Hong Kong, singurul de acest fel din zonă, a fost închis pe 2 iunie. Autoritățile sanitare au acuzat administrația că operează un „loc de divertisment public” în mod ilegal și i-au închis porțile cu doar două zile înainte de data aniversară a protestelor. În muzeu se aflau multe obiecte care au aparținut celor care au participat la protestele din 1989. În Muzeul 4 iunie, se află un tricou al Universității Peking semnat de protestatari, un glonț scos din piciorul unuia dintre organizatori, aparatul foto al unui student ucis și fotografiile developate după moartea sa.

Autoritățile din Macao, celălalt loc chinez în care avea loc comemorarea Masacrului, au interzis și ele pentru al doilea an consecutiv priveghiul. Oficialii au spus că scopul și sloganurile evenimentului încalcă legile locale.

În Piața Tiananmen din Beijing, în dimineața de vineri, s-a întărit securitatea. Poliția controlează actele trecătorilor, evenimentele online nu au voie să se petreacă zilele acestea, activiștii sunt trimiși forțat în vacanță, iar cenzura crește. Cuvintele-cheie, numerele, fotografiile, simbolurile - orice ar putea fi un apropo la evenimentele din 1989 dispare de pe internet în China.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat pe 3 iunie un ordin executiv conform căruia americanii nu vor mai putea investi în companii chineze care au legături plauzibile cu armata. 59 de companii chineze se află pe noua listă de investiții interzise a americanilor, mai ales companii care se ocupă cu tehnologie și supraveghere care ar putea avea un impact negativ asupra drepturilor omului sau ar putea submina securitatea SUA. Relația dintre China și SUA este delicată de ambele părți, iar această măsură a venit cu doar câteva ore înaintea comemorării Masacrului din Piața Tiananmen.

Protestele și masacrul din Piața Tiananmen

În 1989, studenții din China au condus demonstrații cerând democrație, libertate de exprimare și presă liberă. Protestele acestora au fost oprite printr-un masacru organizat de guvernul Chinez, condus de Partidul Comunist, în noaptea dintre 3 și 4 iunie.

Tinerii erau frustrați de lipsa reformelor și limitarea libertăților politice din China, precum și de greutățile economice din ultimii ani. Studenții nu vedeau egalitatea promisă de guvern, iar micile reforme capitaliste nu îmbunătățiseră condițiile săracilor și muncitorilor chinezi. Sistemul educațional, adaptat guvernării comuniste, nu îi pregătea pe studenți pentru viața și munca într-un peisaj în care unele elemente economice deveneau capitaliste.

Studenții au ales să protesteze în Piața Tiananmen, un loc important din capitală, care marchează intrarea în Orașul Interzis, ansamblul care a găzduit palatul imperial până la 1912, când dinastia Qing a fost detronată și s-a întemeiat Republica Chineză.

Cronologia protestelor din 1989

15 aprilie: Hu Yaobang, care conducea reformele din China, moare. Moartea sa aprinde nemulțumirile chinezilor cu privire la reformele încete, inegalitatea și corupția din țară.

17 aprilie: Încep protestele în Piața Tiananmen, majoritatea protestatarilor fiind tineri și studenți. Se adună peste 100.000 de oameni care cer democrație și reforme.

22 aprilie: 50.000 de studenți se adună la înmormântarea lui Hu Yaobang. Trei dintre ei încearcă să prezinte guvernului o petiție cu cerințele lor, dar sunt refuzați.

24 aprilie: Studenții din Beijing intră în grevă.

26 aprilie: Un articol în ziarul național acuză protestatarii că resping Partidul Comunist. Publicul reacționează cu furie.

27 aprilie: 50.000 de studenți mărșăluiesc înspre Tiananmen, în ciuda ordinelor autorităților. Se adună peste un milion de oameni în jurul lor.

2 mai: 10.000 de oameni protestează în fața clădirilor guvernului la Shanghai.

4 mai: Protestele coincid cu aniversarea de 70 de ani a Mișcării din 4 mai 1919, o altă mișcare a studenților care cereau reforme. În 10 alte orașe din China, au loc protetste.

13 mai: Zeci de studenți declară greva foamei în Piața Tiananmen, ceea ce atrage și mai multă susținere publică.

15-18 mai: Protestele împiedică ceremonia de primire a lui Gorbaciov în Beijing, la primul summit sino-sovietic în 30 de ani.

19 mai: Zhao Ziyang, liderul Partidului Comunist, vizitează protestatarii din Tiananmen, cărora le cere să abandoneze protestul. Este ultima apariție publică a lui Zhao.

20 mai: Premierul Li Peng declară lege marțială în Beijing. Soldații sunt mobilizați în centrul Beijingului. Civilii construiesc baricade.

23 mai: 100.000 de protestatari în Beijing cer demisia lui Li. Atmosfera din Tiananmen este optimistă.

30 mai: Studenții din Tiananmen inaugurează statuia Zeița Democrației.

31 mai: Încep contra-demonstrații promovate de guvern.

2 iunie: Liderii Partidului Comunist cer armatei să oprească protestele.

3 iunie: Sute de soldați aduși din provincie atacă Piața Tiananmen. Cetățenii se luptă cu armata, se aruncă cu gaz lacrimogen, se trage în mulțimea neînarmată. Sute de oameni sunt uciși și mii sunt răniți într-o noapte de masacru. Sute de tineri au încercat să scape, în timp ce alții au încercat să se lupte cu soldații. Peste 10.000 de protestatari sunt arestați.

4 iunie: În primele ore ale dimineții, armata intră cu tancurile în Tiananmen, pe care o curăță înaintea răsăritului. Patru ore mai târziu, soldații trag înspre grupurile de civili care începuseră să se adune din nou la marginea pieței. Se aud focuri de armă întreaga zi. Guvernul declară victorie, în timp ce radioul național în limba engleză din Beijing condamnă uciderea civililor.

5 iunie: Armata controlează Beijingul. Este fotografiat actul de sfidare al bărbatului care a blocat convoiul de tancuri care se îndrepta spre Piața Tiananmen. Nici în ziua de astăzi nu se știe cu siguranță cine a fost acest om și ce s-a întâmplat cu el în urma acestui protest.

6 iunie: Guvernul declară că s-au înregistrat 300 de victime, majoritatea soldați, doar 23 de studenți. Aceștia spun că nimeni nu a fost împușcat mortal în Piața Tiananmen.