Linkuri accesibilitate

Comisia Europeană e de acord: prefecții pot fi oficial membri de partid. Cseke Attila: „99% nu au curs de înalt funcționar public”


Cseke Attila, ministrul Administrației (dreapta), și Kelemen Hunor, viceprim-ministru (stânga)

Partidele politice au perpetuat ani la rândul un sistem prin care prefecții apar în scripte ca fiind apolitici, dar totul e doar de fațadă. În realitate, toate numirile au avut un profund caracter politic, fiecare putere schimbând rapid garnitura de prefecți pentru a-și instala propriii oameni de partid. Coaliția de guvernare vrea să modifice legea prin care prefecții nu pot fi membri de partid și a cerut permisiunea Comisiei Europene să renunțe la acest sistem .

Clasa politică a găsit o metodă pentru a fenta constant legea care stabilește că prefectul este apolitic, înalt funcționar public. Deși toată lumea respecta în aparență prevederea legală, politicienii știau că numirile se fac tot din rândul membrilor de partid. În acest moment, din numărul total al subprefecților și prefecților doar patru persoane au o diplomă care să ateste că au absolvit un curs de înalt funcționar public.

99% dintre prefecți și subprefecți nu au acel curs de înalt funcționar public”, a dezvăluit pentru Europa Liberă ministrul Dezvoltării și Administrației, Cseke Attila (UDMR).

Spre exemplu, actualul prefect al Capitalei, Traian Berbeceanu, a fost angajat la finalul lunii octombrie ca funcționar public la grupul PNL din Camera Deputaților. După ce a obținut calitatea de funcționar public, el a putut să fie numit prefect al Capitalei pe 22 octombrie. Carmen Dan s-a aflat în funcția de prefect în județul Teleorman până pe 22 octombrie 2016, iar la finalul acelui an a candidat pe listele PSD pentru Senat.

Coaliția de centru-dreapta are în vedere modificarea legii, în sensul că prefecții pot să provină și din rândul membrilor de partid, lucru interzis în actuala formă.

Această chestiune demagogică trebuie să ia sfârșit. Și astăzi oameni politici ocupă funcția de prefect, subprefect, doar că ne ascundem după degete și ne prefacem că nu vedem realitatea: că prefecții vin din sfera politică și sunt de fapt oameni politici. Vrem să facem ordine în această chestiune”, a precizat ministrul Cseke pentru Europa Liberă.

Schimbarea legii ar permite puterii să schimbe rapid toți prefecții și subprefecții. Acest lucru se întâmpla și în trecut, dar totul trebuia acoperit sub o formă legală, iar înalții funcționari publici deveneau inspectori guvernamentali.

Undă verde de la Comisia Europeană

Coaliția are majoritatea necesară să își impună voința în Parlament, dar o piedică o putea reprezenta Comisia Europeană. Ministrul Administrației afirmă că și acest obstacol a fost depășit.

A existat o corespondență legată de acest statut al prefectului și subprefectului cu Comisia Europeană și a fost de acord cu această schimbare a statutului lor văzând ce se întâmplă. De drept avem o situație, dar, de fapt, avem o altă situație. Această chestiune demagogică trebuie să ia sfârșit. Avem oameni politici ca reprezentanți ai Guvernului în teritoriu”, a spus Cseke Attila.

Ministrul subliniază că reprezentanții Comisiei Europene au cerut României să stabilească clar linia care separă funcția politică de cea publică. Potrivit acestuia, această linie nu există astăzi, iar ea ar trebuie să fie „clară și vizibilă”.

Legea actuală interzice înalților funcților publici să fie membri de partid.

În Coaliția de guvernare rămâne de discutat forma prin care acest proiect o să fie adoptat. El a fost prezentat în primă lectură în ședința de Guvern, dar sunt șanse ca după primirea tuturor avizelor să fie trimis în Parlament ca proiect de lege. Decizia urmează să fie luată într-o viitoare ședință a Coaliției.

Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că a existat o comunicare între Agenția Națională a Funcționarilor Publici și premierul Cîțu pentru ca Ordonanța de Urgență privind prefecții să nu fie adoptată săptămâna trecută.

Prefecturile se împart după algoritm în Coaliție, PNL alege primul

Liderii Coaliției de guvernare au avut astăzi o nouă discuție despre modificarea legii privind prefecții.

„Mai avem nevoie de anumite avize, dar decizia politică în Coaliție este să renunțăm la prefecții apolitici”, au declarat surse participante la întâlnire.

Potrivit acestora, fiecare partid va trebui să aibă o ultimă discuție internă pentru a vedea ce județe doresc să aleagă pentru funcția de prefect.

Împărțirea se va face pe bază de algoritm. PNL va avea prima tragere și trebuie să decidă în ce județ alege să pună prefectul: Cluj sau București. Algoritmul e PNL-USR-PLUS-PNL-UDMR-PNL-USR. PNL are prima tragere, a treia și a cincea, USR are a doua, a șasea, a opta din primele zece. La final, PNL va trebui să aibă 23 de prefecți, USR-PLUS va pune 14 prefecți, iar UDMR va nominaliza 5 prefecți”, au explicat surse din Coaliția de guvernare.

PSD nu se opune, dar vrea să se termine criza sanitară

Social-democrații au trecut în programul de guvernare din 2016 că doresc ca prefecții să fie politici, iar în Comisia pentru Codul Administrativ au votat în Parlament în acest sens. În Ordonanța de Urgență a Guvernului Dăncilă, PSD a renunțat însă la această prevedere.

Noi, ca principiu, nu ne opunem unui astfel de demers. Este o păcăleală. Ne păcălim unii pe alții. De câte ori vine PSD își pune prefecții, de câte ori vine PNL îi înlocuiește cu cei de la PNL și membrii de partid își dau demisia sau se suspendă pe perioada exercitării calității de prefect”, a fost poziția liderului grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis.

Acesta a precizat că România are cu totul alte priorități acum decât schimbarea prefecților.

Prefecții aflați în funcție sunt cei care au trecut România prin această perioadă critică, prefecții sunt șefii comitetelor pentru situații de urgență în fiecare județ. Oamenii ăștia s-au instruit pe propria piele, au învățat chestiuni vitale pentru desfășurarea luptei împotriva pandemiei și implementarea acestor restricții. Să terminăm cu criza sanitară și apoi putem discuta despre înlocuirea prefecților”, a adăugat Simonis.

Social-democratul a acuzat PNL și USR-PLUS că atunci când se aflau în opoziție criticau PSD pentru această idee și afirmau că se politizează instituțiile publice.

Trag un semnal de alarmă că atunci când noi am dorit implementarea acestei măsuri, noi am făcut-o prin Parlament. O astfel de măsură nu poate să fie trecută prin Ordonanță de Urgență și trebuie dezbătută în Parlament”, a precizat Alfred Simonis.

Președintele Asociației Comunelor din România: „Prefectul apolitic a fost cel mai politic”

Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, susține ideea Coaliției de guvernare în privința prefecților.

Prefectul apolitic era o ipocrizie, iar prin forma actuală se revine la o formulă normală, că e reprezentantul guvernului în teritoriu. Asta e cu adevărat forma care corespunde realității României. Prefectul apolitic a fost cel mai politic, de câte ori se schimba guvernul, în două săptămâni toți erau măturați. Se renunță la ipocrizie și se revine la normalitate. E foarte bine că renunțăm la această mascaradă”, a declarat președintele ACoR pentru Europa Liberă.

Acesta a subliniat rolul pe care îl va avea secretarul general al prefecturii, funcție care se dorește să rămână cu adevărat apolitică. Rolul secretarului va fi să asigure continuitatea în instituție, dincolo de schimbările politice pentru funcțiile de prefect și subprefect.

Facebook Forum

Proteste în Georgia față de restricțiile legate de coronavirus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:50 0:00
XS
SM
MD
LG