Linkuri accesibilitate

Comisia Europeană vrea refacerea Planului de Reziliență menit să aducă României 30 de miliarde de euro. De ce?


Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, ține cu dinții să obțină mai mulți bani pe infrastructură
Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, ține cu dinții să obțină mai mulți bani pe infrastructură

Comisia Europeană a cerut joi modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) propus de România.

UPDATE Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că va propune la prima ședință a biroului național permanent al partidului intrarea în grevă parlamentară în cazul în care Planul Național de Redresare și Reziliență nu va fi prezentat în Parlament. Ciolacu a afirmat că greva parlamentară ar însemna ca PSD să participe în ședințele comisiilor , dar nu va mai vota în plenul Parlamentului.

Comisia nu este de acord cu alocările făcute de București. Principala problemă a documentului, aflat încă în faza de negociere, pare a fi faptul că România nu a ținut cont de destinația banilor alocați de Comisie pentru refacerea statelor membre afectate de pandemia de coronavirus, ci de propriile sale nevoi.

Pe scurt: Comisia ar fi vrut ca România să acorde mai mulți bani pentru digitalizare și mediu, iar Bucureștiul a alocat pentru infrastructură și irigații, adevăratele sale nevoi translatate de la o guvernare la alta de 30 de ani.

Aflat încă în fază de negociere, documentul va fi refăcut iar președintele spune că sub presiunea la care s-a lucrat era normal să apară și „dificultăți”, așa că a convocat pentru luni grupul de experți, atât de la guvern cât și din alte zone de expertiză.

„Una peste alta, am convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii din Guvern și din alte zone care lucrează pe PNRR. Vom evalua primul feedback al Comisiei, vom îmbunătăți planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu planul îmbunătățit și, în final, sunt convins că el va fi acceptat și vom putea să folosim acești bani (...). Este o noutate pentru toată lumea, nu a mai existat așa ceva. (…) Dificultatea numărul unu constă în faptul că se doresc reforme profunde, dar, în același timp, dificultatea doi: într-o perioadă foarte scurtă, foarte limitată de timp. Avem doar câțiva ani la dispoziție”, a spus președintele.

Irigații - nu, infrastructură - mai vedem

Vicepremierul Dan Barna, copreședinte al USR PLUS, a fost cel care a anunțat încă din seara precedentă că România nu va beneficia de bani, prin acest fond, pentru irigații și a explicat care sunt resorturile cererii făcute de Comisie.

„În cadrul discuţiilor şi negocierilor avute în cadrul coaliţiei cu cei trei parteneri, am căzut de acord asupra unei forme de propuneri a PNRR cu care colegul nostru Cristian Ghinea a fost la Bruxelles, a discutat acolo cu oficialii europeni, cu comisarii pe acest subiect. Unele dintre teme au fost acceptate. Despre alte teme, Comisia Europeană a spus: ‘Cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta’. Noi avem trei miliarde pentru irigaţii. Au zis că nu este o reformă care ajută la rezilienţă după COVID, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca statele să se repună pe picioare după criza COVID şi unele teme sunt acceptate, alte teme… Nu e vorba că nu ne dau bani deloc. La unele au zis că e alocarea prea mare şi sunt dispuşi să dea sume mai mici”, a afirmat Barna în urmă cu o seară la TVR, potrivit Agerpres.

El a dat asigurări că guvernul în care este vicepremier nu va renunța la planul pentru irigații, doar că banii vor fi alocați din bugetul naţional sau din fondurile structurale pe agricultură.

Cât privește banii pentru infrastructură, el a spus că încă se poartă negocieri.

„Avem în continuare discuţii cu acceptarea componentei de infrastructură, care pentru noi e pe viaţă şi pe moarte. E discuţia în curs. Nu au respins, dar e discuţia în curs legat de calibrare, cât să fie granturi, cât să fie împrumuturi. Pe mai multe dintre capitolele prezentate deja public şi în Parlament de colegul meu Cristian Ghinea avem astăzi pe masă punctele de vedere ale Comisiei, cu observaţii, cu lucruri de adăugat. Mâine, poimâine o să avem întâlniri în cadrul Guvernului cu miniştrii în care le prezentăm punctele de vedere ale Comisiei”, a menţionat Dan Barna.

Potrivit acestuia, până la jumătatea lunii mai va fi realizată „o formă consolidată” a proiectului PNRR, care va fi supusă aprobării Comisiei Europene.

Cristian Ghinea: PNRR este în plin proces de consultări, nu a fost „respins”

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, spune că Planul Național de Redresare și Reziliență este în lucru, în plin proces de consultări cu Comisia Europeană.

„Nu este un document final cel pe care realizăm consultările și nu este trimis oficial la Bruxelles. De aceea, toate modificările și observațiile pe care le primim în această perioadă sunt parte a procesului normal de completare și negociere. Lucrăm, împreună cu echipa din minister și cu cele din ministerele de linie, pe componentele extinse care însumează peste 1.000 de pagini, este o muncă extrem de complexă și mulțumesc pentru efort tuturor celor implicați”, spune Cristian Ghinea într-o postare făcută joi pe pagina sa de Facebook.

El a explicat și care sunt dificultățile și de unde au apărut ele: „Legat de detaliile privind unele componente: pe componenta de transport, noi propunem cea mai mare alocare dintre toate statele membre, pe domeniul rutier. Credem că avem obligația de a oferi românilor rețeaua de autostrăzi. Totuși, nu este o solicitare simplă pentru Comisia Europeană, de aceea au loc mai multe discuții pe acest subiect.”

Cât privește componenta de irigații, pentru a le da componenta de mediu cerută de Comisie pentru a aloca bani, „ discuțiile tehnice se referă la modul de îndeplinire a obligațiilor de mediu în cadrul viitoarelor investiții”, spune ministrul Ghinea.

Într-o intervenție avută joi seară la Digi 24, el a ținut să avertizeze asupra fake-news-ului care circulă deja prin media, atrăgând atenția că PNRR nu a fost respins, ci doar se află în lucru, în pline negocieri.

„Comisia Europeană a avut observații. Luăm acele componente care au fost propuse public și trebuie dezvoltate în componente tehnice. Fiecare componentă are zeci de pagini. Am trimis la Bruxelles cam 1.000 de pagini peste care Comisia se uită. După observațiile lor, aducem modificări, negociem. Toate țările fac așa fiind un mecanism nou și e un proces de negociere. Nu vreau să dau detalii, dar vă asigur că se muncește intens. Este un fake news care circulă că Comisia ar fi respins PNRR. PNRR nu a fost respins. Comisia Europeană are 2 luni de evaluare și abia atunci va vorbi despre modificări, despre, doamne ferește, respingere”, a declarat Cristian Ghinea.

El a spus că România propune „o alocare foarte mare pentru transportul rutier”, despre care Comisia crede că este prea mare.

„Comisia crede că este o alocare prea mare. Noi ne menținem punctul de vedere că este o alocare necesară, pentru a demara autostrada spre Moldova, părți din autostrada Transilvania, aici suntem într-un moment de negociere. Este un element de diferență în legătură cu impactul asupra mediului. Facem o analiză. În prima variantă a planului era o alocare mai mare pentru irigații. Dar discuțiile continuă și pe acest subiect. Nimic nu este oficial. Nu sunt singurele domenii pe care Comisia a avut observații. Nu vă mai pot spune pe ce, pentru că suntem într-o negociere”, a declarat ministrul.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG