A treia cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro, este întârziată, iar reformele și investițiile din planul României pentru redresare economică post-Covid – PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) - trebuie accelerate. Acesta este mesajul pe care l-a transmis miercuri, 20 martie, la București, directorul general al task-force-ului pentru Redresare și Reziliență de la Secretariatul General al Comisiei Europene, Celine Gauer.
Oficialul Comisiei Europene a dat exemplul mai multor reforme pe care Guvernul ar trebui să le grăbească: cea privind conducerile companiilor de stat și cea fiscală.
„Este esențial să o începeți acum pentru că mai aveți 29 de luni (n.r. 29 de luni până în august 2026, când PNRR-ul se încheie), iar 29 de luni e puțin”, a explicat responsabilul Comisiei Europene de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Celine Gauer a adăugat că, pentru obiectivele prevăzute în PNRR care nu sunt îndeplinite până în august 2026, România va pierde banii aferenți. Astfel, reprezentanta Comisiei avertizează că Bucureștiul ar putea pierde între 5 și 7 miliarde de euro din cauza întârzierii cu care face cererile de plată pentru sumele pe care le mai poate cere Bruxelles-ului prin PNRR, peste 17 miliarde de euro.
„Mesajul meu este unul de urgență. Știm că este dificil, pentru că sunt alegeri în 2024”, a completat reprezentanta Comisiei Europene.
La rândul său, directorul general adjunct al Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare de la Comisia Europeană, Declan Costello, a declarat: „Suntem foarte îngrijorați în privința situației fiscale din România. Ce vedem este o direcție greșită, iar execuția bugetară pentru prima parte a anului 2024 este slabă. Deficitul fiscal nu este sustenabil și prezintă un risc important pentru România. Mă aștept ca deficitul să ajungă la aproape 7% din PIB în acest an”, a atras atenția reprezentantul Comisiei.
România se află n procedură de deficit bugetar excesiv din anul 2020, adică depășește cu mult și constant un deficit de 3% din PIB.
În 2023, conform proriilor angajamente, Guvernul ar fi trebuit să reducă deficitul bugetar până la 4,4% din PIB, însă acesta a depășit 5,6% din PIB.
Cei doi oficiali europeni se află la București de la începutul săptămânii pentru a discuta cu reprezentanții guvernamentali despre obiectivele aferente tranșei a treia din PNRR și restanțele din tranșa a doua (peste trei miliarde de euro), livrată anul trecut.
Surse oficiale au explicat pentru Europa Liberă că Guvernul Uniunii consideră că, în acest moment, ministerele nu au îndeplinit corect sau total obiectivele asumate, așa că nu va elibera deocamdată, cele 2,7 miliarde de euro aferente cererii a treia de plată înaintată de Guvern în decembrie 2023.
Care sunt reformele problemă
Directorul general adjunct al Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare de la Comisia Europeană, Declan Costello, a explicat că sunt trei reforme la care Guvernul încă trebuie să lucreze:
- Reforma privind regimul fiscal aplicat microintreprinderilor;
- Reforma fiscală;
- Reforma salarizării unitare a bugetarilor.
În ceea ce privește microîntreprinderile, Comisia cere o scădere și mai mare a pragului privind încadrarea în impozitul pe venit pentru acest tip de firme.
În 2023, Guvernul a scăzut pragul la 500.000 de euro, printr-un pachet de măsuri fiscal-bugetare. Astfel, microîntreprinderile cu cifră de afaceri între 500.000 - 1 milion de euro plătesc impozit pe profit de 16% și nu 1% din cifra de afaceri.
Întrebat cu privire la această cerință, ministrul Economiei, Radu Oprea, declară într-un interviu pentru Europa Liberă că autoritățile au făcut maximum cât s-a putut anul trecut pe această temă.
Reforma fiscală este obiectiv aferent tranșei a patra de bani din PNRR, dar de ea depinde inclusiv stabilitatea financiară a țării, iar aici intră și costurile la care se împrumută România de pe piețele externe.
Reforma salarizării unitare se află în lucru la Ministerul Muncii din 2023.
Dar Comisia nu este mulțumită nici de felul în care Guvernul tratează angajarea șefilor pentru companiile de stat, problemă care ține de guvernanța corporativă.
„Noi ne uităm să fie un proces transparent, iar competența să primeze”, a explicat directorul general al task-force-ului DG RECOVER pentru Redresare și Reziliență de la Secretariatul General al Comisiei Europene, Celine Gauer.
Ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu: „Nu vă supărați, Guvernul României conduce România!"
În replică la avertismentele oficialilor Comisiei Europene, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, admite că patru ținte din PNRR sunt întârziate, dar spune că, per total, implementarea planului de reforme și investiții progresează. Printre acestea se află reforma guvernanței corporative - felul în care sunt numiți șefii la companiile de stat, inclusiv la cele din Energie.
„Nu vă supărați, Guvernul României conduce România! Comisia Europeană poate avea opinii, noi suntem în discuții. Discuțiile tehnice vor continua. (…) Evident, opiniile pot fi diferite. Conciliem aceste opinii până când aceste reforme sunt făcute în interesul României”, a mai spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
Demnitarul a făcut și bilanțul PNRR, la mijlocul programului:
„Suntem la jumătatea cadrului de finanţare pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, toate ţările sunt la jumătate, iar noi, România, ne situăm undeva în media Uniunii Europene cu privire la progres".
România poate accesa de la Comisia Europeană, prin PNRR, 28,5 miliarde de euro până în 2026.
Din această sumă, Comisia a livrat României 9,4 miliarde de euro.
Doar 2 miliarde de euro au fost cheltuite până acum.
De la începutul PNRR, în 2021, România a depus trei cereri de plată pentru rambursarea fondurilor alocate din PNRR.
În 2023, Guvernul a cerut Comisiei Europene o singură tranșă de bani din PNRR, a treia, în luna decembrie. Planul implementării PNRR permite depunerea a câte două cereri de plată din PNRR anual. Guvernul Nicolae Ciucă a întârziat însă câteva luni reforma pensiilor speciale, obiectiv cuprins în PNRR.
Pentru tranța a treia, Comisia urmează să transmită Guvernului un răspuns oficial cel târziu până la sfârșitul lunii martie.
Surse guvernamentale și europene au declarat pentru Europa Liberă că CE nu va livra deocamdată tranșa a treia de bani Guvernului, în valoare de 2,7 miliarde de euro.
Următorul pas ar putea fi oferirea unei perioade de grație de încă trei luni Guvernului României pentru îndeplinirea obiectivelor restante. Așadar, în funcție de progresul ministerelor responsabile și indulgența Comisiei, cele 2,7 miliarde de euro ar putea fi accesate de România cel mai devreme în luna iunie.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Adrian Câciu, a promis că toate reformele asumate de România în PNRR vor fi realizate:
„Avem depusă cererea de plată numărul trei şi lucrăm la cererea de plată numărul 4. Mai sunt, evident, anumite elemente de clarificat şi la cererea de plată numărul 3, unde coordonatorii de reformă vor veni în continuare cu argumente şi discuţii tehnice cu partenerii din Comisie. Ceea ce pot eu să vă spun ca mesaj este că toate reformele vor fi implementate. Acum, important la o reformă este obiectivul. Calea prin care reforma se face poate fi adaptată, din punctul meu de vedere, la context, la suportabilitate, dar obiectivul structural trebuie să rămână acelaşi”, a declarat ministrul Adrian Câciu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
