Linkuri accesibilitate

Condamnat la 8 ani și 6 luni, fostul europarlamentar Marian Zlotea vrea să se refugieze politic


Imagine generică

UPDATE - Fostul europarlamentar Marian Zlotea și-a secretizat, între timp, postarea.

Condamnat miercuri de Curtea de Apel București la 8 ani și jumătate de închisoare, printr-o sentință definitivă, fostul europarlamentar PDL Marian Zlotea spune că este nevinovat, că e plecat din țară și că va cere statut de refugiat politic, precum liderul catalan Carles Puigdemont.

„Sunt nevinovat iar aceasta este o sentință nedreaptă dată într-un dosar bazat în totalitate pe două denunțuri neîntemeiate date sub presiune de doi inculpați arestați care, ulterior denunțurilor, au fost eliberați”, spune Zlotea, într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook, la câteva ore după condamnarea primită la Curtea de Apel București.

El se compară cu Carles Puigdemont, fost lider separatist catalan, care a cerut independența Catalaniei și care se află într-un exil autoimpus în Belgia, fără să fi fost condamnat, în timp ce confrații săi au primit condamnări și de până la 13 ani în dosarul rebeliunii din Catalonia, care și-a revendicat independența față de Spania în 2017.

Zlotea spune că sentința primită miercuri ar fi „o plată politică” pentru că nu a fost de acord ca, „la un moment dat, cineva să preia PDL”, deși partidul nu doar că a fost preluat dar a fuzionat prin absorbție cu PNL în urmă cu șapte ani.

El spune dosarul în care a fost condamnat se bazează în totalitate pe două denunțuri neîntemeiate date sub presiune de doi inculpați arestați care, ulterior denunțurilor, au fost eliberați și că ancheta procurorilor se bazează pe acțiunile sociale organizate pe lângă biserici în campania electorală din 2009, pe care DNA le-a catalogat ca fapte de de corupție și trafic de influență fără nicio probă în acest sens.

Tribunalul București l-a condamnat în primă instanță la doi ani de închisoare, Zlotea a făcut apel, iar instanța de apel „nu a respectat nici un drept la apărare pe tot parcursul procesului schimbând în penultimul termen al pronunțării încadrarea în trafic de influență fără ca acest lucru să se fi solicitat de vreuna dintre părțile implicate”, spune Zlotea.

El susține că este o victimă a faptului că în acest moment, „noul PNL format în urma fuziunii cu PDL nu face altceva decât să arunce peste bord toți liderii vechiului PDL care s-au trezit, în urma acestei fuziuni, cu tot felul de probleme penale.”

„La fel au procedat și cei dinainte, cei de care am încercat să protejez partidul, care au condus țara cu ajutorul instituțiilor de forță care acum s-au pus în slujba noii puteri”, spune fostul europarlamentar.

El spune că va ataca decizia la Curtea Supremă, la CEDO și la toate instituțiile care-l pot ajuta să-și dovedească nevinovăția și că „plătește” pentru faptul că nu a „plecat capul în fața deținătorilor puterii absolute”.

Zlotea își justifică plecarea din țară prin faptul că ar fi fost amenințat că, dacă nu va renunța la monitorizarea procesului electoral din 6 decembrie, în calitatea sa de președinte al Asociației Tineretului Român pentru Națiunile Unite, va primi o condamnare cu executare. El nu explică, în aceste condiții de ce a mai fost condamnat din moment ce a renunțat la monitorizarea electorală, așa cum singur recunoaște că a făcut.

„Motiv pentru care nu am mai participat și am plecat din țara și nu am asistat la monitorizarea electorală pe care o desfășuram in calitate de președinte al ATRNU! În acest moment, știind de această înscenare de sentință care urma să mi se pregatească am părăsit Romania și, la fel ca fostul meu coleg din Parlamentul European, spaniolul Carles Puigdemont, am cerut statut de refugiat politic în altă țară. Cu probele și dovezile pe care le am, inclusiv înregistrările din dosar care îmi dovedesc nevinovăția, îmi voi căuta dreptatea la CEDO”, spune fostul europarlamentar.

Marian Zlotea a fost condamnat pentru trafic de influență, luare de mită, constituire de grup infracțional organizat și instigarea la luare de mită, fiind acuzat de procurori că îi obliga pe salariații Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să cotizeze lunar la PDL.

Condamnarea cu suspendare din primă instanță a primit-o pe când era președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor.

El a mai fost și președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) între decembrie 2006 și aprilie 2007 și consilier la Consiliul Concurenței și consilier general în Consiliul General al Municipiului București.

Marian Zlotea a fost trimis în judecată de DNA în februarie 2015, pentru 28 de acte materiale de luare de mită în formă continuată, instigare la luare de mită în formă continuată (15 acte materiale) şi constituire de grup infracţional organizat.

Alături de el, au fost trimise în judecată alte 15 persoane, majoritatea directori şi inspectori sanitar-veterinari: Doina Constanţa Lupu, director coordonator la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti, Mădălina Ioana Podosu, director coordonator la DSVSA Ilfov, Marius Hofman, director coordonator adjunct la DSVSAB, Iulian Hofman, Vicenţia-Andreea Hofman (fostă Iancu), Robert George Bejan, Bogdan Porumbel, Elena Drăghici, Gabriela Macarie, Maria Dulgheriu, Aurica Mitrana, Aida-Gabriela Păuna, Ionica Sfetcu, Ciprian Stanciu, toţi inspectori DSVSAB, şi Doinisie Căileanu, administrator al unor societăţi comerciale.

Ce spun procurorii

În perioada octombrie 2009 - mai 2010, Marian Zlotea, în calitate de şef ANSVSA, împreună cu Doina Lupu, Marius Hofman şi Ioana Podosu, au constituit un grup infracţional organizat la care a aderat ulterior şi Andreea Hofman (fostă Iancu), care a acţionat în mod coordonat în scopul de a obţine, direct şi indirect (prin intermediul subalternilor) foloase necuvenite, prin folosirea abuzivă a funcţiilor deţinute, de la agenţii economici pe care îi supravegheau şi-i controlau pe linie sanitar-veterinară şi siguranţa alimentelor.

„Concret, Marian Zlotea, în repetate rânduri, a determinat conducerea DSVSA Bucureşti, respectiv pe inculpaţii Lupu şi Hofman, să abuzeze de funcţiile deţinute pentru procurarea produselor alimentare necesare realizării unor acţiuni sociale (de atragere a alegătorilor cu pomeni electorale, pentru susţinerea unor evenimente, pentru asigurarea protocolului ANSVSA, dar şi al altor instituţii), cunoscând faptul că, la rândul lor, aceştia din urmă îşi determină subalternii să se folosească de calitatea de inspector pentru a procura aceste produse de la agenţii economici pe care îi controlau şi autorizau pe linie sanitar-veterinară şi siguranţa alimentelor", spun procurorii DNA.

Folosindu-se de autoritatea şi prerogativele funcţiei de şef al ANSVSA, Marian Zlotea a condiţionat menţinerea în funcţii şi păstrarea locului de muncă la DSVSA Bucureşti a inspectorilor Serviciului Inspecţie şi Control şi Serviciului Igienă Veterinară de plata unei sume lunare - 3.000 lei de către fiecare inspector, reprezentând o cotizaţie lunară pentru formaţiunea politică din care făcea parte (PDL), plată care s-a efectuat în perioada ianuarie - mai 2010, mai spun procurorii DNA.

De asemenea, în perioada noiembrie - decembrie 2011, Zlotea a pretins și a primit 143.000 de lei prin intermediul şi cu ajutorul coinculpaţilor Marius Hofman şi Dionisie Căileanu, de la administratorul unor supermarketuri, mita fiind disimulată prin încheierea a două contracte fictive de prestări servicii. Procurorii spuneau că această sumă a fost cerută şi primită de Zlotea pentru a favoriza şi a proteja magazinele respective de controalele DSVSA judeţene şi Bucureşti pe linie sanitar-veterinară şi siguranţa alimentelor.

„În intervalul 2009 - mai 2010, în repetate rânduri, Doina Lupu, Marius Hofman şi Ioana Podosu au pretins şi au primit bani sau alte foloase necuvenite ori au acceptat promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau îndeplinirea unui act contrar privitor la îndatoririle de serviciu, cu ocazia controalelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sau în afara acestor controale efectuate la agenţii economici de pe raza municipiului Bucureşti. De asemenea, ei au primit/au acceptat promisiunea de bunuri necuvenite, în scopul de a-şi trafica influenţa, intervenind în actul de control al unor subalterni, determinându-i pe aceştia să nu aplice sancţiuni ori să aplice amenzi în cuantum minim unor agenţi economici din municipiul Bucureşti. În acelaşi mod au procedat şi Iulian Hofman şi Robert Bejan, în perioada 2008 - mai 2010", spune DNA.

De asemenea, în perioada 2008 - iunie 2010, inspectorii de la DSVSA Bucureşti, în repetate rânduri, cu ocazia controalelor sanitar-veterinare efectuate sau în afara acestora, au pretins şi au primit bani şi bunuri necuvenite de la principalele supermarketuri din ţară sau alţi agenţi economici, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitoare la atribuţiile de serviciu.

Secțiile ATI Covid din spitalele românești sunt pline de zile la rând
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:54 0:00
XS
SM
MD
LG