Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) susține într-un răspuns oferit Europei Libere că, până la finele anului 2024, problema supraagomerării din închisorile României ar putea fi rezolvată. Condițiile precare de detenție sunt principalul motiv pentru care România este condamnată la CEDO.
Statul român își propune să construiască aproape 4.000 de noi spații de deținere în următorii doi ani pentru a rezolva problema condițiilor din închisorile țării.
Investiția, fără precedent în ultimii 30 de ani, ar trebui să reducă numărul de procese pe care țara le pierde an de an în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), acolo unde sute de deținuți au dat în judecată România în ultimii ani pentru a obține daune morale.
Doar în 2022, România a fost condamnată de 37 de ori pentru „tratament inuman sau degradant”. Jumătate din toate procesele pierdute anul trecut au fost intentate de deținuți.
Din cauza numărului mare de procese de acest fel, în 2017, CEDO a pronunțat o hotărâre pilot împotriva României, care a fost obligată astfel să îmbunătățească situația din pușcării.
Urmare a acelei hotărâri, România a propus un plan de acțiune pentru perioada 2020 – 2025 prin care și-a asumat crearea unui număr de 7.849 de noi locuri de cazare pentru deținuți.
Până ca acestea să fie construite, însă, Administrația Națională a Penitenciarelor susține că, în 2021 și 2022, a realizat mai multe reparații la cele existente.
1.178 au fost reparate și 1.586 au fost întreținute în 2021, în timp ce în 2022 au fost reparate 1.705 și întreținute 1.328 de camere.
„În vederea îndeplinirii obiectivelor asumate pentru etapa a II a Memorandului, la finele anului 2022, Administrația Națională a Penitenciarelor a dat în folosință un număr de 505 noi locuri de cazare prin transformarea unor spații existente în spații de cazare și 218 locuri modernizate”, explică ANP, într-un răspuns remis Europei Libere.
Ce urmează
2023 și 2024 ar urma să fie anii în care România să rezolve definitiv problema condițiilor din penitenciare.
„Potrivit estimărilor Administrației Naționale a Penitenciarelor, fenomenul supraaglomerării va fi eliminat complet până la 31.12.2014, în prezent deficitul de locuri de cazare fiind de aproximativ 2.900 locuri”, se arată în răspunsul remis Europei Libere de ANP.
Instituția detaliază: în 2023 vor fi construite 1.035 de noi locuri de cazare și 363 de locuri vor fi modernizate. De asemenea, în 2024, alte 2.859 de locuri vor fi construite și 180 modernizate.
România se situează, conform statisticilor din 2022, în fruntea țărilor care au fost sancționate de CEDO, cu 72 de condamnări.
Jumătate din acestea au fost pronunțate în dosare privind supunerea propriilor cetățeni la tratamente degradante sau inumane, adică a condiții din penitenciare.
Este vorba de dosare intentate statului român de către deținuți care invocă condițiile precare din penitenciarele românești.
Problema condițiilor din închisori a făcut obiectul unei hotărâri pilot a CEDO în 2017, când Curtea de la Strasbourg a concluzionat că România trebuie să implementeze reforme sistemice pentru a îmbunătăți viața persoanelor încarcerate.
CEDO invoca atunci spețele a sute de deținuți care dăduseră în judecată, justificat, România.
Autoritățile române au preferat să adopte o lege care să compenseze deținuții prin scăderea pedepselor. Aceasta a fost abrogată în 2019 - la presiunea unei părți a societății. Problema de fond a rămas însă nerezolvată, iar din 2020 închisorile românești au reînceput să se aglomereze, a constatat CEDO.
Potrivit unui răspuns oferit Europei Libere de Ministerul de Finanțe, în 2021 statul român a plătit peste 100 de milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro) reclamanților care au câștigat procese la CEDO.
Planul de acțiune asumat de România la CEDO, în 2020
În 2020, Guvernul român și-a asumat în cauza Bragadireanu vs România – cea în baza căreia a fost redactată hotărârea-pilot, o serie de măsuri prin care să rezolve problema condițiilor de detenție.
În penitenciare :
- îmbunătățirea condițiilor materiale din penitenciare prin identificarea nevoilor de modernizare și prioritizarea;
- implementarea programelor educaționale și reintegrarea deținuților;
- îmbunătățirea condițiilor/standardelor de igienă și alimentație în penitenciare;
- redistribuirea deţinuţilor în sistemul penitenciar sau în acelaşi penitenciar;
- măsuri legislative pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție a persoanelor private de libertate.
În centre de detenție și arest preventiv:
- modernizarea infrastructurii și a perioadei în care persoanele arestate sunt reținute în Centrele de Reținere și Arestare Preventivă.
În serviciile de probațiune:
- angajarea efectivă a personalului în sistemul de probațiune și crearea de garanții/mecanisme care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a unui număr suficient de angajați, infrastructură adecvată în teritoriu, formarea profesională a noilor angajați.
Documentul integral poate fi consultat aici
