Linkuri accesibilitate

Conflictul din Gaza: Apeluri la pace în protestele de pe întreg globul


Protest al unui evreu împotriva violențelor statului Israel. SUA.

Răspunsul global la conflictul din Gaza a deschis discuțiile publice și a dat naștere protestelor de ambele părți în întreaga lume.

Atât susținătorii cauzei palestiniene cât și simpatizanții Israelului au demonstrat peste weekend pentru pace, însă cele două facțiuni au prezentat viziuni diferite asupra înțelesului păcii.

Daunele unei rachete din Gaza asupra unei clădiri din Petah Tivka, Israel, 13 mai 2021.
Daunele unei rachete din Gaza asupra unei clădiri din Petah Tivka, Israel, 13 mai 2021.

Pacea, pentru partea pro-Israel, înseamnă încetarea atacurilor Hamas și reluarea vieții de zi cu zi de dinaintea confruntării. Susținătorii statului Israel cer încetarea atacurilor grupării teroriste Hamas, care a adus arme în Gaza în ciuda embargoului și le lansează către Israel dar cauzează daune și la locul de lansare. Israelul susține că are dreptul și obligația să se apere împotriva atacurilor. „Palestinienii nu sunt dușmanii noștri, Hamasul este dușmanul nostru”, a declarat la demonstrația de la București Ambasadorul David Saranga.

Hamas, împotriva căruia israelienii au declarat că luptă, a fost fondat în 1987. După Războiul de Șase Zile din 1967 când statul Israel ocupă Ierusalmul de Est, Cisiordania și Fâșia Gaza, a început politica de colonizare a zonelor musulmane și acordarea mai multor drepturi și libertăți evreilor.

Daunele rachetelor israeliene în orașul Beit Hanoun, Fâșia Gaza, 14 mai 2021.
Daunele rachetelor israeliene în orașul Beit Hanoun, Fâșia Gaza, 14 mai 2021.

Pacea, pentru partea pro-Palestina, înseamnă nu doar încetarea atacurilor militare, dar și schimbarea politicilor de administrare a teritoriilor palestiniene duse în ultimele decenii. Susținătorii palestinienilor cer eliberarea Palestinei și sfârșitul politicilor israeliene, considerate de organizația Human Rights Watch a fi apartheid și persecuție. Aceștia cer drepturi egale pentru palestinienii discriminați și forțați să locuiască în condiții mizere în taberele de refugiați din Fâșia Gaza. În fiecare țară, protestatarii cer intervenția guvernelor lor pentru a opri violențele israeliene împotriva palestinenilor.

Proteste pro-palestiniene

La București, au avut loc sâmbătă proteste în favoarea cauzei palestiniene. Cetățeni cu origine palestiniană și susținători ai cauzei au demonstrat și la Cluj, cerând eliberarea teritoriilor palestiniene și încetarea violențelor israeliene.

Protest pro-palestinian în București, 15 mai 2021. Apeluri la eliberarea teritoriilor și poporului palestinian.
Protest pro-palestinian în București, 15 mai 2021. Apeluri la eliberarea teritoriilor și poporului palestinian.

Mulțimi s-au adunat în întreaga lume pentru a-și arăta susținerea pentru Gaza și pentru palestinieni. Au fost demonstrații în Statele Unite, Canada, Australia, Italia, Franța, Germania, Regatul Unit și alte țări. În marile capitale, protestele au avut loc în jurul ambasadelor israeliene. Câteva dintre aceste proteste au fost sparte de polițiști și jandarmi din cauza nerespectării distanțării sociale.

La Sydney, protestatarii au agățat un steag palestinian de clădirea Primăriei. La Paris, protestatarii au fost atacați cu gaz lacrimogen de către jandarmi; 44 de persoane au fost arestate. La Londra, protestele la care a participat fostul lider laburist Jeremy Corbyn au degenerat în violențe și rănirea unor polițiști, însă Poliția a menționat că au fost în mare parte pașnice.

La Paris, poliția a atacat protestatarii cu gaze lacrimogene. Protestul se adunase deși nu s-a obținut permisiunea prefecturii.
La Paris, poliția a atacat protestatarii cu gaze lacrimogene. Protestul se adunase deși nu s-a obținut permisiunea prefecturii.

Mai mulți demonstranți într-un protest pro-palestinian din Cașmir au fost arestați. Cașmirul ește o regiune disputată între India și Pakistan.

În Turcia, protestele pro-palestiniene au luat o notă anti-israeliană. Mulțimile de protestatari din Ankara au strigat „soldați turci în Gaza” și „jos cu Israel, jos cu America”. Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a făcut apel la lumea musulmană și comunitatea internațională pentru o declarație comună care” să îi învețe pe israelieni o lecție puternică și descurajantă”.

Potrivit Arab News, un grup de muncitori din potrul italian Livorno au refuzat să încarce arme într-un vas care se îndrepta către Israel. „Nu dorim să facilităm transportul armelor și explozivelor care vor fi folosite pentru a ucide palestinieni”, a declarat purtătorul de cuvânt al sindicaliștilor din portul italian.

Proteste pro-Israel

Ca răspuns la manifestația pro-Gaza de sâmbătă, a fost organizat duminică un protest pro-Israel, la care a luat parte și Ambasadorul David Saranga. Un număr mare de cetățeni israelieni și simpatizanți s-au adunat în ploaie pentru a demonstra. „Statul Israel trebuie să se apere”, a spus Ambasadorul Saranga mulțimii. „Suntem aici să ne rugăm pentru pace”, a mai spus acesta.

Miting pro-Israel la București, 16 mai 2021. Apeluri la pace.
Miting pro-Israel la București, 16 mai 2021. Apeluri la pace.

În majoritatea locurilor în care s-au ținut proteste pro-Palestina, au avut loc și demonstrații pro-Israel. În multe cazuri, adunările pro-Israel au strâns oameni în numere mai mici decât protestele pentru cauza opusă.

Atacuri antisemite

Multe persoane din întreaga lume au profitat de protestele împotriva atacurilor militare israeliene și lansat atacuri antisemite, cu vandalizarea unor propietăți evreiești.

În Germania au fost arse mai multe steaguri israeliene. În orașul Gelsenkirchen, 180 de oameni au mărșăluit către o sinagogă, strigând sloganuri antisemite. „Este inacceptabil să fie trași la răspundere orice evrei pentru acțiunile statului israelian”, a declarat Felix Klein, Comisarul german responsabil pentru Antisemitism.

Oricine folosește această cauză pentru a declara sentimente antisemite își abuzează dreptul de a protesta”, a declarat cancelarul german Angela Merkel. Ministrul de Interne german a declarat că oricine va demonstra într-o manieră antisemită va fi pedepsit drastic.

Reacția puterilor vestice

Statele Unite ale Americii, susținători ai Israelului, au oprit în ultima săptămână mai multe încercări ale Consiliului de Securitate de a media criza din Orientul Mijlociu. Președintele Joe Biden nu a dat niciun semn că ar dori să crească presiunile asupra Israelului pentru a-i duce către o încetare a focului. Secretarul de Stat Anthony Blinken a declarat că Statele Unite „sunt gata să ofere sprijin dacă părțile vor dori încetarea focului.

Uniunea Europeană are o poziție ambivalentă asupra conflictului. Mesajul european este un îndemn la pace, iar diverși diplomați și șefi din cadrul UE au condamnat atacurile Hamas dar și evacuările familiilor palestiniene plănuite de Israel.

Prim-ministrul englez Boris Johnson a făcut un apel la ambele părți să abandoneze conflictul. Italia și Germania au declarat lucruri similare. Premierul olandez Mark Rutte și Președintele Franței Emmanuel Macron au condamnat atacurile Hamas, menționând că Israelul are dreptul să se apere.

Într-un comunicat de presă din 12 mai, Ministerul Afacerilor Externe a menționat că România dorește să vadă pace în regiune prin implementarea soluției celor două state, „Israel și Palestina, care să coexiste în pace și securitate ca singura opțiune viabilă de natură să răspundă aspirațiilor legitime ale părților.”

Premierul Israelului a mulțumit țărilor care l-au susținut.

Reacția țărilor musulmane

Turcia a fost prima țară musulmană care a recunoscut statul Israel în 1949. În ultimele decenii, Israelul și-a normalizat relațiile cu mai multe țări predominant musulmane: în 1979, a deschis canalele bilaterale cu Egiptul și în 1994 cu Iordania. În august 2020, a semnat Acordurile Abraham prin care, datorită medierii SUA, a normalizat relațiile cu Emiratele Arabe Unite și Bahrain. De atunci, Israelul și-a consolidat relațiile cu Kosovo, Maroc și Sudan. Înainte de Acordurile din 2020, țările majoritar musulmane nu aveau de gând să normalizeze relația cu Israelul până când aceștia nu ar fi permis crearea unui stat palestinian.

Semnarea Acordurilor Abraham la Washington, D.C., 15 septembrie 2020.
Semnarea Acordurilor Abraham la Washington, D.C., 15 septembrie 2020.

Confruntarea recentă între Israel, Hamas și palestinieni a dus la deteriorarea relației dintre Israel și partenerii musulmani. Pe de o parte, aliatul strategic și militar evident al multora este Israelul, care beneficiază de dotările necesare pentru a fi o forță militară în Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, mulți lideri politici ale țărilor musulmane simt datoria morală de a ține partea palestinienilor. A cere Israelului să înceteze atacul ar putea periclita relațiile bilaterale.

Cu toate acestea, Emiratele Arabe Unite au susținut ancheta Curții Penale Internaționale asupra posibilelor crime de război și crime împotriva umanității comise de Israel împotriva palestinienilor. Atacurile israeliene către Gaza au redus posibilitatea normalizării relațiilor cu Arabia Saudită.

Într-o declarație din 11 mai, Liga Arabă și Turcia au condamnat acțiunile Israelului. Președintele Ligii, Ahmed Aboul Gheit, a declarat că „acțiunile israeliene din Ierusalim, și toleranța guvernului pentru extremiștii evrei ostili către palestinieni și arabi, au dus la inflamarea situației într-un mod periculos”.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a numit Israelul un „stat terorist”. Relațiile dintre Israel și Turcia s-au înrăutățit în ultimul deceniu, iar în 2018 cele două țări și-au retras ambasadorii.

În Kosovo, Premierul Albin Kurti și Ministerul de Externe a acuzat Hamas că „ține ostatici civilii palestinieni”. Acesta a susținut dreptul Israelului de a se apăra (doar) împotriva Hamas.

Video | Noaptea Muzeelor: sute de atracții culturale își așteaptă vizitatorii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:15 0:00
XS
SM
MD
LG