Macron trimite fregata Languedoc și mijloace antiaeriene în Cipru, portavionul Charles de Gaulle se va îndrepta spre Marea Mediterană
Emmanuel Macron a anunțat marți că dorește să construiască o coaliție care să pună în comun resurse, „inclusiv resurse militare ”, cu scopul de a asigura „rutele maritime esențiale pentru economia globală ”.
„Astăzi, Strâmtoarea Ormuz este practic închisă. Canalul Suez și Marea Roșie sunt, de asemenea, sub presiune și amenințate ”, a declarat el într-un discurs solemn.
„Luăm inițiativa de a construi o coaliție pentru a pune în comun resursele, inclusiv forța militară, pentru a relua și securiza traficul pe aceste căi navigabile esențiale pentru economia globală ”, a adăugat el.
„Am ordonat portavionului Charles de Gaulle, resurselor sale aeriene și escortei sale de fregate să se îndrepte spre Mediterana”, a mai declarat președintele Franței într-un discurs televizat.
„Multe lucruri sunt încă instabile, dar Franța rămâne o putere care urmărește să mențină pacea, o forță puternică și stabilă ”, a spus liderul de la Palatul Elysee.
„De sâmbăta trecută, războiul a cuprins din nou Orientul Apropiat și Mijlociu. Acesta se răspândește acum în întreaga regiune. Republica Islamică Iran poartă responsabilitatea principală pentru această situație ”, a declarat Emmanuel Macron.
El a amintit că Iranul a sprijinit gruparea Hamas, desemnată organizație teroristă de SUA și UE, că și-a continuat programul nuclear și „a tras asupra propriului popor”. Atacurile Statelor Unite și Israelului au fost efectuate cu încălcarea dreptului internațional, a spus Macron, dar nu există niciun motiv pentru a „plânge” dictatorii care trag asupra poporului lor, a completat el.
„Împreună cu Germania și Regatul Unit, am dorit în mod clar oprirea atacurilor”, a adăugat el.
Macron trimite fregata Languedoc și mijloace antiaeriene în Cipru, portavionul Charles de Gaulle se va îndrepta spre Marea Mediterană
Emmanuel Macron a anunțat marți că dorește să construiască o coaliție care să pună în comun resurse, „inclusiv resurse militare ”, cu scopul de a asigura „rutele maritime esențiale pentru economia globală ”.
„Astăzi, Strâmtoarea Ormuz este practic închisă. Canalul Suez și Marea Roșie sunt, de asemenea, sub presiune și amenințate ”, a declarat el într-un discurs solemn.
„Luăm inițiativa de a construi o coaliție pentru a pune în comun resursele, inclusiv forța militară, pentru a relua și securiza traficul pe aceste căi navigabile esențiale pentru economia globală ”, a adăugat el.
„Am ordonat portavionului Charles de Gaulle, resurselor sale aeriene și escortei sale de fregate să se îndrepte spre Mediterana”, a mai declarat președintele Franței într-un discurs televizat.
„Multe lucruri sunt încă instabile, dar Franța rămâne o putere care urmărește să mențină pacea, o forță puternică și stabilă ”, a spus liderul de la Palatul Elysee.
„De sâmbăta trecută, războiul a cuprins din nou Orientul Apropiat și Mijlociu. Acesta se răspândește acum în întreaga regiune. Republica Islamică Iran poartă responsabilitatea principală pentru această situație ”, a declarat Emmanuel Macron.
El a amintit că Iranul a sprijinit gruparea Hamas, desemnată organizație teroristă de SUA și UE, că și-a continuat programul nuclear și „a tras asupra propriului popor”. Atacurile Statelor Unite și Israelului au fost efectuate cu încălcarea dreptului internațional, a spus Macron, dar nu există niciun motiv pentru a „plânge” dictatorii care trag asupra poporului lor, a completat el.
„Împreună cu Germania și Regatul Unit, am dorit în mod clar oprirea atacurilor”, a adăugat el.
Donald Trump, furios pe Kier Starmer: „Nu avem de-a face cu Winston Churchill”
Președintele Trump și-a reiterat marți nemulțumirea față de premierul britanic Keir Starmer, după ce acesta nu a permis utilizarea bazelor britanice pentru valul inițial de atacuri americane asupra Iranului. „Nu avem de-a face cu Winston Churchill”, a declarat președintele SUA marți, într-o conferință de presă la Casa Albă, alături de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz.
Președintele Trump a declarat că nu este „mulțumit de Regatul Unit” din cauza refuzului inițial al Londrei de a permite Washingtonului să folosească baza britanică de la Diego Garcia din Oceanul Indian în timpul primelor sale atacuri asupra Iranului.
Solicitat de jurnaliști să comenteze marți reacția aliaților SUA, Trump a spus că este foarte nemulțumit de Regatul Unit și de Spania.
Referindu-se la acordul britanic privind Insulele Chagos, el a spus că „insula despre care ați citit, contractul de închiriere, din anumite motive, el a făcut un contract de închiriere pentru insulă, cineva a venit și i-a luat-o. Și ne-a luat trei, patru zile să ne dăm seama unde putem ateriza, ar fi fost mult mai convenabil să aterizăm acolo decât să zburăm multe ore în plus.”
În acest context el a spus despre premierul britanic Keir Starmer că „nu avem de-a face cu Winston Churchill”.
Insulele Chagos – cunoscute oficial sub numele de Teritoriul Britanic din Oceanul Indian – sunt situate în Oceanul Indian și sunt controlate de Marea Britanie încă de la începutul secolului al XIX-lea.
Trump l-a îndemnat recent pe premierul Starmer să renunțe la un acord care ar putea să prevadă cedarea suveranității Regatului Unit asupra teritoriului către Mauritius și plata unui cost mediu de 101 milioane de lire sterline pe an pentru a închiria o bază militară comună britanico-americană pe cea mai mare insulă.
Statele Unite au solicitat utilizarea bazei Diego Garcia din Oceanul Indian și a RAF Fairford din Gloucestershire pentru acele atacuri, dar Starmer a refuzat. El le-a spus parlamentarilor că decizia sa este motivată de istoria recentă, spunând că „cu toții ne amintim de greșelile din Irak”.
„Președintele Trump și-a exprimat dezacordul față de decizia noastră de a nu ne implica în atacurile inițiale, dar este de datoria mea să judec ce este în interesul național al Marii Britanii”, a declarat el parlamentarilor.
Totuși, situația s-a schimbat duminică, când răspunsul „scandalos” al Iranului a devenit „o amenințare la adresa poporului nostru, a intereselor noastre și a aliaților noștri”, a declarat premierul.
Represaliile Iranului la atacurile SUA și Israelului au amenințat poporul britanic din Orientul Mijlociu, determinând decizia de a permite utilizarea bazelor pentru a ataca infrastructura de rachete a Teheranului, a spus el.
Trump susține că Iranul urma să atace primul și că „ar fi putut forța mâna Israelului” să atace
Președintele SUA, Donald Trump, spune că Israelul nu a făcut presiuni asupra SUA pentru a lansa atacurile împotriva Iranului.
„Cred că ei urmau să atace primii și nu voiam să se întâmple asta. Așa că, dacă e să se întâmple ceva, aș fi putut forța Israelul să atace”, a declarat Donald Trump marți seară. „Puteam negocia cu acești nebuni și, în opinia mea, ei [Iranul] urmau să atace primii.”
Trump a spus că atacurile au avut un „impact foarte puternic”, dar și-a exprimat surprinderea că regimul iranian lansează atacuri împotriva multora dintre vecinii săi din Orientul Mijlociu. „Acum, toate aceste țări luptă împotriva lor și luptă puternic împotriva lor”, a adăugat Trump.
Comentariile sale par să-l contrazică pe Marco Rubio, secretarul de stat american, care a declarat luni că SUA au atacat Iranul după ce Israelul plănuia să atace primul.
Trump a spus că „cel mai rău rezultat posibil” al războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului ar fi dacă un nou lider ar prelua puterea, care este „la fel de rău” ca ayatollahul Ali Khamenei, care a fost ucis într-un atac aerian în weekend.
Trump i-a sfătuit pe iranieni să nu protesteze încă împotriva regimului. „Este foarte periculos acolo, se aruncă o mulțime de bombe”, a spus el.
În ceea ce privește posibila schimbare de putere, președintele a comparat-o cu operațiunea SUA de capturare a președintelui detronat al Venezuelei, Nicolás Maduro.
„Am menținut guvernul complet intact”, a spus Trump. „O avem pe Delcy [Rodriuez], care a fost foarte bună, relația a fost excelentă.”
Iranul neagă responsabilitatea pentru atacul cu drone din Oman
Statul Major General al Forțelor Armate Iraniene susține că nu a lansat niciun atac „împotriva teritoriului și porturilor omaneze”.
„Ceea ce s-a întâmplat la Oman nu a fost alegerea noastră”, a spus ministrul iranian de externe Abbas Araqchi. „Le-am spus deja forțelor noastre armate să fie atente la țintele pe care le aleg”, a mai spus Araghchi, adăugând că armata iraniană acționează în baza unor instrucțiuni generale.
Agenția oficială de știri din Oman, citând surse din domeniul securității, a anunțat că mai multe tancuri din portul comercial Duqm au fost vizate de mai multe drone și că cel puțin una dintre drone a lovit un rezervor de combustibil.
Portul fusese anterior vizat de un atac cu drone pe 1 martie. Deși Iranul nu a revendicat oficial responsabilitatea pentru primul atac, ministrul de externe Abbas Araqchi a sugerat, în comentariile făcute pentru Al Jazeera, că Teheranul se află în spatele acestuia.